Parliamentary debates

Domnul Angel Tîlvăr:

Declinul demografic generează consecinţe cu efecte dramatice pe termen lung, iar elaborarea unei strategii naţionale în domeniul populaţiei a devenit o necesitate.

România a devenit stat membru al UE de mai mult de 11 ani. Dezvoltarea economică şi socială din aceşti ani are repere bine conturate în strategiile, politicile şi programele UE.

În anul 2007 nu părea că era nevoie de o abordare comună, unitară a problematicii populaţiei din ţările UE şi nici de crearea unui organism care să gestioneze situaţia demografică, ci de politici naţionale care să diminueze consecinţele negative ale schimbărilor demografice. Iată însă că realităţile europene se schimbă rapid şi delicata problemă a migraţiei internaţionale a devenit una sensibilă, în care dimensiunea demografică se îmbină cu cea economică şi politică.

Studii numeroase ridică acum semnale de alarmă pentru evitarea intrării situaţiei populaţiei într-un iminent derapaj, având consecinţe greu de evaluat. De aceea, este necesară o viziune pe termen lung, cu cea mai bună abordare prospectivă a demograficului.

Pentru Europa, conform statisticilor Eurostat, declinul demografic al populaţiei este dat de diminuarea cotei procentuale a populaţiei Uniunii Europene în raport cu populaţia lumii, procent în scădere, de la 6,9 % în 2015, la 5,1 % în 2060!

Comparativ cu restul statelor membre ale Uniunii Europene, procesul de declin demografic este şi mai pronunţat în cazul României şi al altor state central şi est-europene. Cele două cauze sunt prăbuşirea natalităţii şi o tendinţă de emigrare a populaţiei tinere spre vestul continentului. Ambele cauze sunt strâns legate de strategia tranziţiei începute acum 25 de ani şi de noua structură economică şi socială rezultată în urma acesteia.

Faţă de această situaţie de risc social, ne punem firesc întrebarea - ce-i de făcut? Analiştii spun că singurele modalităţi prin care Europa poate combate fenomenul este, fie să încurajeze migraţia, fie să stimuleze populaţia tânără să conceapă mai mult de un copil. Dacă statele europene vor să menţină beneficiile sociale, atunci au nevoie de mai mulţi angajaţi.

România a pierdut 120.000 de persoane anul trecut - aproape jumătate dintre acestea au decedat, iar restul au plecat din ţară.

Conform unui studiu al Institutului Naţional de Statistică, publicat la sfârşitul anului 2017, cea mai de încredere variantă asupra evoluţiei populaţiei este cea pe baza căreia România ar urma să aibă, în anul 2060, o populaţie rezidentă de 13,8 milioane locuitori. Populaţia regiunii sud-vest Oltenia ar urma să se reducă la jumătate în anul 2060, judeţele cu cei mai puţini locuitori vor fi Teleorman şi Olt. Tulcea ar înregistra o reducere a populaţiei cu aproximativ 97.800 persoane şi va rămâne în continuare judeţul cel mai puţin populat.

Nici pentru judeţul Vrancea viitorul nu arată prea bine, afectat semnificativ de sporul natural negativ şi de fenomenul de emigrare a populaţiei către alte ţări, în căutarea unui loc de muncă bine plătit. Problema demografică afectează cu predilecţie comunităţile rurale, care se confruntă şi cu fenomenul depopulării. Judeţul Vrancea, mai ales în zona sa rurală, are o populaţie îmbătrânită, iar din cauza lipsei forţei de muncă tinere, care să lucreze, de exemplu, pământul, aceasta poate fi o zonă care pe viitor să fie condamnată la sărăcie.

Îngrijorător este faptul că numărul copiilor născuţi în ţara noastră continuă să scadă, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în timp ce ponderea populaţiei vârstnice continuă să crească. Populaţia României dispare cu "viteza" de 248 de persoane pe zi!

Continuă dramatic scăderea populaţiei României şi trebuie luate măsuri pentru a stopa fenomenul îngrijorător care poate duce, într-o sută de ani, la dispariţia fizică a poporului român.

Consider că pentru creşterea demografică a României, care este legată direct de creşterea economică, este nevoie de un pachet de legi unitare. Demografia este indisolubil legată de creşterea economică. Un pachet de legi unitar pentru încurajarea creşterii natalităţii şi sprijinirea reîntoarcerii românilor din diaspora este absolut necesar. Aplicarea unor măsuri demografice ar putea aduce acasă o parte dintre milioanele de români plecaţi.

Politicile de suport pentru familiile cu copii reprezintă o temă de interes major la nivel european.

Declinul demografic care a cuprins aproape întreg continentul ridică serioase probleme economice, sociale si politice, cum ar fi: scăderea numerică şi îmbătrânirea populaţiei, schimbări fundamentale pe piaţa forţei de muncă, reducerea creşterii economice, emigrarea/imigrarea, sustenabilitatea sistemelor de asigurări sociale, menţinerea coeziunii sociale şi politice.

Similar schimbărilor climatice, declinul demografic intră în categoria problemelor cu efecte profunde pe termen lung, dar a căror oportunitate de intervenţie trebuie folosită înainte de manifestarea efectelor negative.

Problema deficitului demografic din Europa nu este o noutate. Şi nu este prima oară când se discută despre migraţie ca fiind o soluţie a acestei probleme. Nu cred că aceasta este singura soluţie.

Cred în eficacitatea unor politici ţintite pe sprijin, motivare şi asistenţă socială, în special pentru zonele rurale. Cred într-o politică de coeziune, care să remedieze schimbările demografice din Uniunea Europeană, tocmai pentru că această problematică se încadrează în domeniul de aplicare a sprijinului acordat prin intermediul politicii de coeziune art. 174 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi evidenţiată în cadrul legislativ pentru politica de coeziune 2014-2020. Un pas important pentru viitorul politicilor demografice ale Uniunii Europene îl reprezintă alocarea bugetară corespunzătoare.

Tocmai de aceea, este nevoie de politici relevante şi cu rată ridicată de implementare, care să sprijine familiile, să ajute tinerii să se întoarcă acasă sau să rămână aici şi să îşi întemeieze familii în România. Fără politici de repatriere a tinerilor sau de încurajare în planning-ul familial, riscăm ca anumite zone din România să fie masiv depopulate.

Măsurile luate de Guvern, începând cu anul 2003, pentru corectarea evoluţiilor demografice - concediul şi indemnizaţia de creştere a copilului, noua alocaţie de stat pentru copii - nu au avut încă efectele scontate şi elaborarea unei strategii naţionale în domeniul populaţiei a devenit o necesitate. Guvernul a adoptat, în luna mai 2008, un Memorandum care prevedea elaborarea şi implementarea unei astfel de strategii.

De asemenea, Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2030, document recomandat de Comisia Europeană, prevede şi ea la capitolul privind incluziunea socială, demografia şi migraţia nevoia elaborării unei strategii naţionale în domeniul populaţiei, "conţinând propuneri concrete, care să cuprindă un ansamblu de măsuri proactive, compatibile cu principiile dezvoltării durabile şi cu drepturile fundamentale ale omului, pentru stabilizarea şi redresarea situaţiei".

Din păcate, sunt prea puţine astfel de măsuri. Avem nevoie de o întreagă strategie demografică a României.