Parliamentary debates

Domnul Adrian Solomon:

"Exploatarea gazelor de şist - un pericol pentru mediul României"

România se află în pragul demarării exploatării hidrocarburilor lichide sau gazoase (shale gas - gazele de şist) prin metoda fracturării (fisurării) hidraulice a rocilor de către o firmă americană. Metoda folosită, extrem de controversată la nivel mondial, a fost interzisă în Franţa, Bulgaria, Irlanda, Africa de Sud, Canada şi suspendată în Marea Britanie, precum şi în 18 state din SUA.

Exploatarea hidrocarburilor lichide sau gazoase (shale gas - gazele de şist) prin metoda fracturării hidraulice este o metodă contestată de specialişti datorită riscului ridicat de poluare asupra mediului cauzat de:

- utilizarea unui fluid compus din apă, nisip, circa 596 substanţe chimice (unele necunoscute, iar altele cunoscute astăzi ca fiind cancerigene) aflate în 900 de produse chimice, aditivi şi alte substanţe cu efecte necunoscute, ceea ce va conduce invariabil la poluarea solului, cu implicaţii majore pentru agricultură, acvacultură şi zootehnie;

- creşterea rapidă a gradului de poluare a apelor freatice (pânze acvifere cuprinse între 0 şi 50 m);

- poluarea progresivă şi iremediabilă a acviferelor de medie şi mare adâncime (50 - 250 m);

- utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj din care se va extrage gazul de şist, ceea ce va conduce la scăderea nivelului hidrostatic al tuturor forajelor aflate în exploatare, urmată de secarea acestora;

- scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat la care se adaugă reţeaua de conducte pentru transport);

- riscul extrem de ridicat de contaminare a terenurilor agricole;

- poluarea sonoră în arealul în care se vor face exploatările datorită echipamentelor de foraj şi pompelor de putere foarte mare care vor injecta şi extrage fluidul în/din sondă;

- poluarea sonoră şi a aerului pe traseul dintre exploatări şi punctele logistice de preluare a materialelor şi descărcare a gazelor;

- traficul extrem de dificil ţinând cont de gabaritul şi numărul extrem de mare al utilajelor cu care se va lucra;

- creşterea rapidă a gradului de deteriorare a infrastructurii traversate;

- mobilizarea, alături de gazul extras, a unor substanţe radioactive şi a altor substanţe cu efect de seră, care, oricât de sigure ar fi echipamentele de transport şi stocare a fluidului extras, vor fi eliberate în atmosferă;

- disconfort seismic ridicat în zonele de exploatare datorat zecilor/sutelor de seisme provocate;

- risc seismic asociat prin creşterea numărului de cutremure, dar şi apariţia unor cutremure locale;

- incidenţa crescută a cazurilor de îmbolnăviri atât pentru oameni cât şi pentru animale, în condiţiile deteriorării calităţii apei, aerului şi suprafeţei solului;

- depopularea rapidă a zonelor din vecinătatea exploatărilor.

Zonele din România programate pentru exploatare prin fracturarea (fisurare) hidraulică a rocilor: Bârlad (Vaslui), Voivozi (Bihor), Tria (Bihor), Băile Felix (Bihor), Tulca (Bihor), Adea (Arad), Curtici (Arad), Periam (Timiş), Biled (Timiş), Păuliş (Timiş), Para (Timiş), Buziaş (Timiş), Crai (Timiş), Măcin (Tulcea), Babadag (Tulcea), Capidava (Constanţa), Eforie (Constanţa), Costineşti (Constanţa), Vama Veche (Constanţa), Adamclisi (Constanţa).