Parliamentary debates

Domnul Sorin Teju:

"Uniunea Europeană ar trebui considerată un mijloc de promovare a valorilor şi tradiţiilor naţionale"

Anul acesta am sărbătorit, pentru a şaptea oară în calitate de stat membru al Uniunii Europene, Ziua Europei. Am sărbătorit-o alături de toţi cetăţenii acestei comunităţi, bucurându-ne împreună de valorile, drepturile, ideile şi libertăţile europene. De aceea, consider că noi, oamenii politici, ca reprezentanţi ai voinţei populaţiei, trebuie să studiem, să conştientizăm şi să îmbunătăţim imaginea ţării atât la nivel european, cât şi mondial prin promovarea valorilor şi tradiţiilor autohtone.

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, ţara noastră a început să aibă numeroase beneficii, precum accesul la fonduri europene, stabilizarea legilor şi libera circulaţie a forţei de muncă. Pe de altă parte, devenind membră a acestei organizaţii regionale, ţara noastră a fost de asemenea supusă la diverse provocări, nu întotdeauna bine privite de către societate. Atingerea anumitor standarde europene presupune fie cheltuieli pe care România nu şi le poate permite încă, fie încălcarea unor valori şi tradiţii naţionale. Aşa cum s-a întâmplat în cazul recent ajuns în atenţia publică referitor la utilizarea bicarbonatului de sodiu în produse tradiţionale din carne tocată. Reglementările în conformitate cu standardele europene pot crea controverse ce nu trebuie să reprezinte un precedent nici pentru clasa politică şi nici pentru opinia publică. Chiar dacă pe viitor se vor mai ivi şi alte discrepanţe între abordarea legilor pe plan european şi interpretarea lor pe plan intern, este de datoria noastră să găsim o soluţie pentru a păstra şi dezvolta în continuare obiceiurile şi tradiţiile româneşti.

Având în vedere faptul că nivelul de trai al românilor a rămas destul de scăzut faţă de media europeană, consider că eradicarea sărăciei trebuie să devină un obiectiv primordial în politica românească. Cum acest lucru este irealizabil fără implicarea mijloacelor economice, promovarea culturii şi tradiţiei la nivel european ar putea reprezenta o importantă rampă de lansare pe diverse planuri de dezvoltare. În primul rând, ar atrage turişti în zonele rurale, zone în care nivelul de trai este substanţial mai scăzut decât în mediul urban. În al doilea rând, se va facilita dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii ce vor comercializa produse originale româneşti, creându-se astfel atât locuri de muncă, cât şi o piaţă de desfacere bazată exclusiv pe produse autohtone. Dezvoltarea cât mai sănătoasă a acestor întreprinderi contribuie în mod direct la dezvoltarea armonioasă a României, ele reprezentând coloana vertebrală a economiei.

Consider că tradiţiile şi obiceiurile româneşti sunt un domeniu ce nu a fost încă exploatat corespunzător şi cred că promovarea acestora ar contribui la dezvoltarea economică şi culturală a ţării. În momentul aderării, îmi amintesc că erau voci care spuneau că, în contextul globalizării, există riscul ca tradiţiile locale să dispară treptat. Cu toate acestea, ne-a fost demonstrat că globalizarea înseamnă atât o forţă omogenizatoare, cât şi cel mai puternic instrument de promovare multiculturală. De aceea, consider că sarcina noastră este de a ne apăra şi promova unicitatea ţării la nivelul pe care îl merită.

Aşteptând şi lucrând activ pentru momentul în care vom reuşi să devenim competitivi pe piaţa europeană, vreau să urez tuturor românilor europeni un sincer la mulţi ani şi să avem încredere într-un viitor promiţător!