Parliamentary debates

Doamna Neviser Zaharcu:

"Statul român trebuie să se implice în continuarea cercetărilor arheologice de la cetatea Troesmis"

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" din Tulcea sărbătoreşte în acest an 2.000 de ani de la prima menţionare scrisă a cetăţii Troesmis, un sit arheologic de importanţă naţională şi chiar internaţională din judeţul Tulcea. Sunt 2.000 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Troesmis, de către poetul Ovidiu, eveniment dublat şi de împlinirea a 150 de ani de la începutul săpăturilor arheologice de aici. Manifestarea va fi omagiată prin organizarea unui colocviu internaţional, în luna octombrie a.c., cu participarea unor nume sonore în arheologia antică pe plan internaţional, din Germania, Franţa, Bulgaria şi Slovenia.

Cetatea Troesmis se află în apropierea localităţii Turcoaia, pe malul Dunării, şi are o suprafaţă de circa 157 de hectare, până acum fiind parţial dezvelite două fortificaţii militare şi o aşezare civilă. Primele cercetări arheologice de aici s-au făcut în anul 1865, la iniţiativa reprezentantului Franţei în Comisiunea Europeană a Dunării, E. Engelhardt, din cetate fiind extrase atunci câteva zeci de inscripţii. Cetatea Troesmis a fost unul dintre cele mai importante puncte de la frontiera Imperiului Roman din sud-estul Europei, aici fiind cantonate legiunile V Macedonica şi I Italica. La sfârşitul domniei lui Marcus Aurelius (161-180 d.Hr.), una dintre aşezări a fost ridicată la rangul de "municipium", penultimul atins de oraşele Imperiului Roman înainte de "colonia".

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" din Tulcea are un parteneriat cu Institutul de Arheologie din Bucureşti şi Academia Austriei, acord ce are drept ţintă cercetarea cetăţii Troesmis şi reconstituirea peisajul antic de odinioară. Arheologii au în plan reconstituirea drumurilor, a spaţiilor locuite, studierea întregului areal, în cadrul unei cercetări reale şi documentate, finanţate exclusiv de partenerii austrieci.

Având în vedere aceste considerente, cred că Ministerul Culturii trebuie să se implice în mod direct în a sprijini continuarea cercetărilor arheologice ale cetăţii Troesmis. De asemenea, ar fi interesant de aflat de ce România a oprit cercetările acestui sit important în anul 1977 şi nu le-a mai reluat de atunci. Prin demersul parlamentar înaintat ministrului culturii sper să obţin răspuns şi la întrebarea cu privire la responsabilitatea vandalizării cetăţii tulcene din ultimii ani, având în vedere cantităţile însemnate de piatră luate din acest spaţiu protejat.