Viorica Afrăsinei
Viorica Afrăsinei

Sittings of the Chamber of Deputies of December 8, 1998

Sittings of the Chamber of Deputies of December 8, 1998

  1. Intervenţii ale domnilor deputaţi:
  1.9 Viorica Afrăsinei - mesaj cu ocazia Zilei Constituţiei României.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Viorica Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Prin Legea nr.120 din 8 decembrie 1995, Parlamentul României proclama ziua adoptării prin referendum a legii fundamentale a statului român drept Ziua Constituţiei României. Dincolo de orice alte aprecieri, putem afirma că 8 decembrie 1991 a reprezentat ziua în care poporul român a consfinţit prin referendum ruptura definitivă şi irevocabilă cu trecutul dictatorial al României.

Reprezentând un veritabil proiect de viitor, Constituţia oglindeşte voinţa poporului român şi a fost apreciată de cei mai importanţi specialişti în drept constituţional români şi străini, drept una dintre cele mai moderne Constituţii democratice. Ea îmbină în mod fericit valorile democraţiei constituţionale occidentale cu cele ale tradiţiei constituţionale româneşti. Ea consacră în dispoziţiile sale marile principii ale dreptului constituţional, principiul puterii suverane a poporului, principiul exercitării puterii pe baze democratice, al separaţiei puterilor în stat, al pluralismului, al legalităţii, principiul supremaţiei Constituţiei, principiul egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor, fără nici o discriminare, al apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, principiul autonomiei locale şi al descentralizării administrative, principii ale activităţii judecătoreşti. Pe lângă aceste principii, considerate clasice şi care se regăsesc în toate constituţiile moderne, Constituţia actuală a României a ridicat la rangul de principiu constituţional neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penale mai favorabile, cât şi principiul preeminenţei legislaţiei internaţionale în materie de drepturi ale omului, faţă de legislaţia internă.

Prin munca plină de dăruire a celor care au făcut parte din Comitetul de redactare a Constituţiei, legea fundamentală, adoptată în 1991, este demnă de Europa sfârşitului de mileniu şi conscră România ca un stat democratic autentic. Instituţiile democratice înfiinţate ca urmare a prevederilor constituţionale şi-au dovedit în aceşti ani viabilitatea şi se bucură de încrederea cetăţenilor. Aplicarea strictă a principiilor constituţionale a permis în 1996 alternanţa la putere, realizată în cel mai democratic mod cu putinţă.

Până în noiembrie 1996, acţiunea celor care au condus România a mers în direcţia respectării şi consolidării prevederilor Constituţiei, urmărindu-se ca poporul român să privească legea fundamentală a ţării ca un apărător suprem al democraţiei, al statului de drept, al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Un rol important în acest proces l-a avut Curtea Constituţională, şi în acest sens stau mărturie întâmpinările venite din partea oamenilor simpli, care şi-au găsit rezolvarea prin raportarea la Constituţie.

Ne-am fi aşteptat ca acest proces de consolidare a legii fundamentale a statului să continue şi după noiembrie 1996. Spre marea noastră decepţie şi îngrijorare, lucrurile au mers într-o direcţie opusă, asistând în ultimii ani la numeroase încălcări ale spiritului şi literei Constituţiei.

Îngrijorarea noastră faţă de aceste încălcări a fost exprimată în Moţiunea "Statul de drept", a cărei discutare în Senat a fost respinsă printr-un act anticonstituţional de către senatorii puterii, care s-au substituit astfel Curţii Constituţionale.

De altfel, începând cu art.1 din Constituţie, care stipulează că: "România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil" şi terminând cu principiul separaţiei puterilor în stat şi al exercitării puterilor pe baze democratice, totul a devenit negociabil, de pe poziţiile algoritmului politic.

Caracterul naţional, unitar şi indivizibil al României a ajuns obiectul unor periculoase jocuri, iniţiate de forţe destabilizatoare, cărora Guvernul nu vrea sau nu poate să le facă faţă, sau, mai grav, le alimentează şi le revigorează prin atitutudini hazardate, lipsite de motivaţie. Cedarea constantă în faţa unor astfel de forţe, respectarea algoritmului politic a ajuns o cerinţă mai puternică decât respectarea Constituţiei.

În aceste condiţii, au apărut şi s-au dezvoltat curente federaliste şi separatiste pe criterii etnice, unele dintre ele promovate chiar de către reprezentanţi ai Guvernului şi majorităţii guvernamentale.

Un alt exemplu de conduită anticonstituţională îl reprezintă ocolirea Parlamentului, încercarea de a-l transforma într-un simplu decor, prin practica abuzivă a guvernării prin ordonanţe.

Acţiunilor de anihilare a iniţiativelor Opoziţiei li se adaugă crearea unor structuri paralele de putere şi decizie, care iau hotărâri prin proceduri oculte şi deasupra legii, imixtiunea Preşedinţiei şi a Executivului în sfera puterii judecătoreşti, şi exemplele ar putea continua.

Ziua Constituţiei României reprezintă un bun prilej de a medita asupra acestor probleme. Avem de ales între a respecta cu scrupulozitate prevederile Constituţiei, întărind în acest fel autoritatea instituţiilor statului de drept, sau a ignora prevederile Constituţiei, slăbind instituţiile statului de drept şi lăsând cale liberă haosului şi anarhiei. Oricine se află la guvernare trebuie să aibă în faţă această alternativă şi să cântărească atent preţul nerespectării prevederilor constituţionale.

Constituţia este legea fundamentală a statului de drept şi ea trebuie respectată chiar şi de cei care au votat împotriva ei. A lupta pentru respectarea Constituţiei este datoria noastră supremă.

Acesta este principalul mesaj care se impune în această zi de 8 decembrie, care marchează Ziua Constituţiei.

Vă mulţumesc.