Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Oltean. Va urma domnul Eugen Nicolaescu.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Înainte de a intra în declaraţia politică, îmi exprim, dacă vreţi, stupefacţia, pentru că, pentru câteva minute, mai înainte, am avut senzaţia sinceră că mă aflu la o plenară a partidului de guvernământ, la un congres al partidului de guvernământ, în care membrii ridică osanale pentru construcţia unei modeste săli de sport într-un judeţ oarecare, Constanţa. Este incredibil şi este îngrijorător dacă, de la tribuna Parlamentului nostru, facem declaraţii politice cu un asemenea conţinut.

Vă rog, stimaţi colegi, să vă îngrijoreze o asemenea stare de fapt ce se petrece la tribuna Camerei Deputaţilor.

Recent încheiatul Colocviu asupra regionalizării desfăşurat la Sinaia săptămâna trecută a readus în atenţia opiniei publice şi se pare a actualei puteri problematica împărţirii României în regiuni, ca noi forme de organizare administrativ-teritorială a ţării. Tema nu este nouă, ea a fost lansată în urmă cu aproape un an de un grup de intelectuali din Transilvania şi Banat, când, la Cluj, au făcut public Memorandumul pentru construcţia regională a României, document prin care se propuneau pentru dezbatere ideile referitoare la construcţia politică şi administrativă a unei Românii, a regiunilor, în consens cu dezbaterea care se desfăşura la nivel european, despre viitorul Europei unite.

Memorandumul a fost repede pus la zid de către actuala putere, care a asociat sintagma "regionalizarea României" termenilor de enclavizare şi federalizare sau segregare etnică, semănând un sentiment de suspiciune la adresa societăţii civile, memorandiştii fiind etichetaţi, de către domnul prim-ministru Adrian Năstase, ca nişte rătăciţi, iar ministrul de interne spunea că ideea regionalizării este o tâmpenie. A trebuit să mai treacă încă un an, din timpul cui ne întrebăm noi, pentru ca actualii guvernanţi, prin gura aceluiaşi personaj, să relanseze ideea regionalizării României, însuşindu-şi nu numai paternitatea acesteia, ci şi conţinutul în sine. Atunci, pe bună dreptate, se naşte un semn de întrebare: cine este rătăcitul, domnule prim-ministru? Nu cumva Guvernul pe care-l prezidaţi este rătăcit în marasmul puterii sau conduce destinele unui popor rătăcind pe căi numai de el ştiute?

Puşi faţă în faţă cu perspectiva integrării noastre în structurile Uniunii Europene, guvernanţii s-au văzut nevoiţi să promită Europei regionalizarea României, dezvăluind astfel duplicitatea PSD-ului, un discurs extern, un dialog european favorabil şi împărţirii ţării pe regiuni şi discurs de atitudine internă pentru electorat cu caracter profund populist, în care regiunile nu sunt forme de reorganizare administrativ-teritorială.

Să ne amintim, domnilor, că în 1999, în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic s-au purtat discuţii pe marginea împărţirii teritorial-administrative a ţării, susţinută de coaliţia aflată atunci la guvernare, dar negată puternic de reprezentanţii PSD-ului. În anul 1998, aceiaşi reprezentanţi au votat împotriva adoptării Legii nr.151/1998 privind dezvoltarea regională a României.

Iată două din motivele pentru care demersul guvernamental pe tema regionalizării trebuie tratat cu foarte mare atenţie, cu atât mai mult cu cât acest demers a născut deja pasiuni în rândul guvernanţilor pentru care tema regionalizării poate deveni, peste noapte, dintr-o problemă naţională, o problemă de partid.

Nevoia României de a adera la Uniunea Europeană impune, în mod obligatoriu, nu numai armonizarea legislaţiei interne cu cea comunitară, dar şi cu structura administrativă flexibilă, capabilă să o implementeze. Regionalizarea înseamnă nu numai o aliniere la standardele internaţionale, ci şi o respectare a principiilor autonome locale, a descentralizării administrative şi o autonomie financiară care să stimuleze dezvoltarea economică a fiecărei zone.

Pentru România, problema regionalizării este una extrem de sensibilă şi complexă. Ea trebuie pusă în discuţia societăţii civile cu foarte multă atenţie, pentru a nu crea impresia că o nouă organizare administrativ-teritorială este impusă contrar voinţei sale.

Partidul Democrat a pledat şi pledează pentru organizarea administrativ-teritorială compatibilă standardelor europene, dar capabilă să asigure progresul economic şi autoguvernarea locală, elemente fundamentale pentru o reformă autentică a administraţiei României. De aceea cere puterii actuale să aibă aceeaşi atitudine, atât în relaţia cu Comunitatea Europeană cât şi în cea cu electoratul, să elimine comportament duplicitar, slugărnicia şi obedienţa faţă de instituţiile internaţionale şi să pună mai presus decât interesele conjuncturale ale PSD-ului pe cele ale naţiunii.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.