|
Domnul Aledin Amet: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Drama unei naţiuni La data de 18 mai 1944 naţiunea tătară a cunoscut cea mai mare tragedie din istoria sa. Aproximativ 500.000 de oameni, la ordinul criminal dat de Stalin, au fost strămutaţi din Peninsula Crimeea, entitatea statală istorică a tătarilor. Sub deviza "Crimeea fără tătari", puterea comunistă din U.R.S.S. a încercat şi, din păcate, a reuşit să provoace drama unei populaţii a cărei istorie îndelungată defineşte tenacitatea şi încrederea. Mai mult de jumătate din cei deportaţi, destinaţia finală fiind Siberia şi alte zone îndepărtate ale U.R.S.S.-ului, a pierit pe drum. Copii, bătrâni, bolnavi, încărcaţi în vagoane destinate animalelor, datorită condiţiilor inumane de transport, nu au mai apucat să ajungă la capătul drumului. Acuzaţi de faptul că ar fi colaborat, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cu armatele germane, aceşti oameni, tătarii din Crimeea, au plătit mult prea scump, destinul lor fiind supus nesăbuinţei unui conducător inconştient, Iosif Visarionovici Stalin. Aceste lucruri s-au petrecut în condiţiile în care mulţi tineri tătari crimeeni luptau în cadrul Armatei Roşii, fără să cunoască drama pe care familiile lor o trăiau. Istoria consemnează, iar datoria noastră este să nu uităm ceea ce s-a petrecut, să nu-i uităm pe toţi cei a căror jertfă s-a produs în numele demnităţii naţionale. Vă mulţumesc.
|