Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Ştefan Baban. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"De râsul întregii Românii..."

Că învăţământul românesc se află într-un adevărat haos, am încercat să demonstrez pe parcursul întregii sesiuni parlamentare. Pornind de la abandonul şcolar, trecând prin indisciplină şi necuviinţa copiilor faţă de dascăli şi culminând cu banii acordaţi drept şpagă profesorilor pentru a obţine note mai mari sau măcar nota de trecere, toate aceste evenimente vin să întărească ideea că, dincolo de etapa de tranziţie, şcoala românească este într-o puternică degringoladă. Acest fenomen nu se datorează numai elevilor şi profesorilor, care mai mult sau mai puţin pot motiva de ce s-a ajuns în această situaţie de criză, ci mai ales a celor care coordonează, pe bani foarte frumoşi, această activitate.

Timp de peste 16 ani de democraţie balcanică, învăţământul a fost Cenuşăreasa României, începând de la procentul din p.i.b. alocat şi terminând cu schimbările din timpul anului a programei de şcolarizare, acest sector de activitate a fost privit ca nefiind important pentru România, deşi dacă am fi un pic realişti, ne-am da seama că este unul dintre cele mai importante, pentru că factorul uman şi implicit pregătirea sa profesională, influenţează atît dezvoltarea ţării, cât şi posibilitatea integrării în Uniunea Europeană. Dacă până la această guvernare, care s-a caracterizat prin haos, delăsare şi mai ales impertinenţă, nu a mai fost întâlnit, dacă putem compara, nici măcar în ţările din lumea a treia.

Impertinenţa actualei guvernări constă în simplul fapt că, deşi o lume întreagă, mă refer la cea din ţară, a constatat cu probe de netăgăduit că în învăţământul preuniversitar este un adevărat haos şi delăsare, pe nimeni neinteresând de fapt securizarea şi buna desfăşurare a unor examene definitorii pentru începutul pregătirii şcolare a tinerilor din România, aceasta se consideră o victimă a unei farse stupide puse la cale de ziarişti pentru a-i discredita. Ce să mai discrediteze, când o persoană din exterior poate intra oricând şi oricum, se poate deplasa oriunde, poate primi orice fel de documente oficiale fără ca măcar să fie legitimat într-o instituţie a statului, care se mai laudă cu un sistem performant de securitate şi pază de sute de mii de euro plătit din banii contribuabililor. Această epopee vine, de fapt, să fundamenteze părerea tuturor, precum că România este ţara tuturor posibilităţilor: orice poate fi cumpărat. Şi dacă în locul acelei persoane de bună credinţă, care a predat plicurile sigilate, s-ar fi aflate cineva ahtiat după bani, ghicim cu toţii urmarea.

Ceea ce a şocat întreaga opinie publică din România , a fost insistenţa cu care cei vinovaţi ţineau de scaune şi de funcţie. Acelaşi secretar de stat care atunci când profesorii erau în grevă cerându-şi drepturile financiare fireşti pentru o activitate prestată, se plimba prin America de Sud la simpozioane care nu aveau prea multe puncte comune cu învăţământul preuniversitar autohton şi un ministru, care dă dovadă pe zi ce trece că doar apartenenţa politică şi cine ştie ce legături cu şeful partidului l-a propulsat în această funcţie nemeritată. Prestaţia ambilor a fost jalnică, ambii declarând că vinovaţii sunt în altă parte, iar principalul vinovat este chiar ziaristul. Oare de ce? Pentru că nu i-a anunţat din timp ce are de gând să facă, sau că nu a muşamalizat totul! Iar ca noi toţi să fim siguri de "criteriile" profesionale pe baza cărora au fost numiţi specialiştii actualei guvernări, mai ales cei din învăţământ, am asistat, amuzaţi dar în acelaşi timp şi gânditori, la circul iscat de cele două persoane privind vina şi măsurile ce se impun. Doar intervenţia fermă a premierului care a plătit o poliţă foarte mare partenerilor de guvernare, a dus la finalul spectacolului.

Spectacol din care cei mai dezamăgiţi au fost oamenii de rând, fie că au copii la şcoală, fie că doar trăiesc în România. Gustul amar pe care l-a lăsat neputinţa unui ministru, mai ales cel al educaţiei, care are destule carenţe şi lipsuri vis a vis de limba română, în acelaşi timp susţinerea acerbă a unor persoane care n-au nici un interes în asanarea problemelor din domeniul pe care-l păstoresc, demonstrează încă o dată dacă mai era nevoie, că "specialiştii" actualei coaliţii, care sunt mai mulţi decât cei ai CDR-ului pentru că nu au putut fi număraţi, nu au decât un singur interes şi scop: obţinerea de avantaje personale dintr-o funcţie publică pe o perioadă de cel puţin 4 ani, fără a mişca un deget. Să ne mai mirăm oare de ce merg lucrurile aşa în ţara asta?

Când era în opoziţie, actuala guvernare se tot crampona de favoritismele şi nepotismele celor ce conduceau în acele vremuri. Se pare că boala este contagioasă, pentru că şi ei au aceeaşi orientare şi viziune. Iar ca ridicolul să fie şi mai profund, împotriva celor ce au demonstrat fragilitatea şi în acelaşi timp debandada învăţământului preuniversitar a fost întocmită o plângere penală. Care este rostul ei, va fi stabilit de instanţă, dar este ridicol să consideri că vinovat de toate tarele unui sistem este cel ce-ţi deschide ochii asupra lor. De fapt, poate ziaristul în cauză a fost vinovat doar că a stricat un week end al unor demnitari şi că i-a consemnat în zilele următoare să ia măsurile care ar fi trebuit să le ia de fapt, fără ca cineva să le atragă atenţia. Aşteptăm cu mare interes atât rezultatul anchetei din minister, cât şi verdictul dat de judecători. Poate cine ştie. Poate că sărăcia cu care se confruntă cea mai mare parte a românilor, este tot o glumă a ziariştilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.