Parliamentary debates

Domnul Antal Árpad-András şi domnul Tamas Sandor:

Intervenţia mea politică, mai bine zis, intervenţia noastră, pentru că suntem autori, împreună cu colegul meu, domnul deputat Tamas Sandor, se intitulează "Prezentarea autonomiilor teritoriale din Uniunea Europeană".

Având în vedere că mulţi politicieni români atât din partidele extremiste, cât şi din partidele democratice, nu au înţeles sau nu au vrut să înţeleagă ce înseamnă autonomie teritorială, am decis că, în fiecare marţi, să vă prezentăm un model concret de autonomie din ţările europene. Facem acest lucru, pentru că 11 din cele 27 de state ale Uniunii Europene asigură o formă sau alta de autonomie cu relevanţă etnică.

Din punct de vedere politic şi administrativ, autonomia înseamnă că, în cadrul unui stat, anumite structuri administrative sau grupuri de persoane au libertatea de decizie şi acţiune în unele probleme bine definite şi care-i privesc în mod exclusiv.

Esenţa autonomiei constă în faptul că anumite comunităţi regionale sau comunităţi naţionale şi etnice pot găsi ei înşişi rezolvarea cea mai convenabilă pentru problemele care-i privesc. Astfel, locuitorii regiunilor neafectate sau grupurile care aparţin altor etnii nu vor putea influenţa evoluţia destinului comunităţii investite cu prerogativa autonomiei. Bineînţeles, sunt probleme care privesc statul, în ansamblu. În virtutea solidarităţii dintre cetăţeni, comunităţile autonome vor conlucra cu restul ţării şi al cetăţenilor acesteia.

Am avut prilejul până acum să va prezentăm autonomiile din Ţara Bascilor, Catalunia, Corsica, a laponilor din Finlanda şi a nemţilor din Belgia.

Astăzi vă voi prezenta provincia autonomă Tirolul de Sud, din nordul Italiei, o regiune pe care am studiat-o în anul 2006, unde 3 naţiuni trăiesc în pace şi bunăstare. Aproximativ 68% din cei 475.000 de locuitori sunt germanofoni.

Tirolul de Sud, provincie cunoscută şi sub denumirea Bozen, face parte din regiunea Trentino-Tirolul de Sud, alături de provincia Trento (în majoritate italofonă). Regiunea a fost parte a Imperiului Austro-Ungar, iar în 1919 a revenit Italiei.

În prezent, Bozen formează o euro-regiune cu Tirolul de Est şi cu Tirolul de Nord, landuri ale Austriei. Autonomia regiunii Trentino-Tirolul de Sud a fost statuată prin Constituţie, în 1947. Au fost oferite competenţe de autonomie considerabile, în detrimentul competenţelor către cele două provincii. Acest fapt i-a îndemnat pe germanofonii din Bozen să ceară un nou statut de autonomie, ajungându-se chiar la acte de sabotaj sau terorism.

Cu ajutorul intervenţiei ONU, 1969 fost aprobat un nou statut de autonomie, introdus în Constituţie în 1972, care limitează puterile regiunii. Reformarea din 2001 a acestui statut condus la reevaluarea relaţiilor dintre regiune şi subiecţii acesteia - provinciile Bozen şi Trento. De atunci, cele două provincii au multe puteri decât regiunea pe care o alcătuiesc. Ambele provincii dispun de adunări legislative organe executive. Fostul guvern de la Roma, condus de Silvio Berlusconi, a încercat să extindă gradul de autonomie pentru cele 20 de regiuni ale Italiei, până la a lua decizii în probleme de educaţie sau sănătate. Cinci din cele 20 de regiuni dispun de un statut special, printre care şi Trentino - Tirolul de Sud.

În consecinţă, contrar declaraţiilor politice ale unor politicieni români, iată că există exemple europene multiple de autonomie teritorială.