Parliamentary debates

Domnul Mircea Duşa:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna deputat Pető Csilla-Mária.

Doamna Pető Csilla-Mária:

Domnule preşedinte, declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Traficul de fiinţe umane - o realitate tristă, un comerţ modern cu sclavi".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În declaraţia mea politică de astăzi aş vrea să atrag atenţia asupra unor aspecte legate de traficul de fiinţe umane.

Un aspect deosebit de îngrijorător îl constituie trendul crescător în ceea ce priveşte condamnarea faptelor privind traficul de persoane. Bulgaria şi România sunt citate în mai toate rapoartele din domeniu ca fiind punctele cheie în termenii care stau la originea traficului de persoane, astfel că, potrivit unor statistici, în perioada 2005-2007, au fost semnalate mai mult de 2000 de victime din România şi aproape 600 de victime din Bulgaria în 21, respectiv, 17 state europene.

Acest fenomen este la fel de grav chiar dacă relativ multe ţări se confruntă cu probleme care au nevoie de acţiuni urgente şi decisive. În timp ce sclavia şi comerţul cu sclavi au fost desfiinţate cu secole în urmă, traficul de fiinţe umane continuă să existe în ciuda eforturilor de stopare a acestui flagel. Împreună cu participanţii la această reuniune consider că o astfel de realitate nu poate fi acceptată într-o lume a extinderii democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor omului.

Gravitatea fenomenului în cauză, de altfel, a fost prezentată la începutul anului tocmai de o publicaţie britanică, (The Times) care numea România "primul exportator de prostituţie" sau, ţara traficului de fiinţe umane." The Times citează un studiu dat publicităţii de către Tempep, o reţea de agenţii de sănătate din industria sexului, finanţată de UE, care relevă faptul că una din opt prostituate din Europa este româncă.

Mai mult decât atât: potrivit statisticilor oficiale, anual peste 1400 de români cad victime traficanţilor de persoane, iar poveştile celor care au trecut printr-un astfel de coşmar sunt cutremurătoare. Numărul real al victimelor nu este cunoscut. Studiile arată că peste 70% din victimele traficului de fiinţe umane nu sunt identificate şi nu beneficiază de asistenţă calificată.

Vreau să vă atrag atenţia cu această ocazie asupra faptului că în ciuda colaborării instituţionale la nivelul UE, în ciuda legislaţiilor naţionale în vigoare, a convenţiilor internaţionale în domeniu, a strategiilor şi programelor aparent eficiente, impactul acestora a fost şi este în continuare foarte limitat şi traficul pentru orice tip de exploatare a mii de oameni din întreaga lume, inclusiv a copiilor încă mai continuă, iar răspunsurile pentru cei afectaţi sunt încă insuficiente.Cu alte cuvinte, traficul de fiinţe umane este prea puţin combătut în Europa.

Totuşi, îmi exprim speranţa că Declaraţia finală a participanţilor din peste 20 de ţări la reuniunea europeană privind "Traficul de Fiinţe Umane" organizat la Londra va avea un efect benefic în combaterea acestei forme moderne a sclaviei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.