Parliamentary debates

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Un nou model de preşedinte cerut de români: modelul maturizării politice a unei ţări"

Sunt convins că sintagma "un nou model de preşedinte" sintetizează cel mai bine concluzia acestor alegeri. Poate vi se pare simplă, în comparaţie cu toate analizele făcute pe acest subiect. Cu toate acestea, eu cred că această sintagmă rezumă cel mai bine, la 25 de ani de la revoluţie şi al treilea preşedinte de dreapta al României, direcţia indicată de electorat pentru această ţară.

Opţiunea electoratului este pentru un nou model de guvernare, pentru o nouă înţelegere a regimului politic şi constituţional, Dar mai ales pentru un nou mod de a înţelege rolul politicului, de a da substanţă statului de drept.

Criticile explicite care au fost aduse modului actual de a face politică ilustrează această direcţie din plin. Separaţia puterilor trebuie să fie una reală, instituţiile trebuie să capete consistenţă şi substanţă, pentru că doar aşa avem un stat de drept puternic. Statul de drept nu înseamnă doar un preşedinte puternic, sau doar un guvern puternic, sau doar un parlament puternic. Statul de drept înseamnă echilibrul între puterile pe care le reprezintă aceste instituţii, funcţionând fiecare cât mai bine. Bineînţeles, în democraţia liberală rolul legislativului este nepreţuit, prin legitimitatea şi funcţiile sale, iar România trebuie să poată moderniza şi această latură a statului cât mai curând.

Votul din acest an a arătat clar că cetăţenii români s-au maturizat din punct de vedere politic şi au reuşit să transmită un mesaj ferm care va determina rapid şi clasa politică să progreseze. Victoria reală este faptul că maturizarea politică a generat o preferinţă clară şi coerentă pentru un nou mod de a face politică şi de a guverna. Inclusiv pentru un nou mod de a înţelege rolul statului.

Dacă în 1989, conform multor analize, curentul schimbării din Europa Centrală şi de Est a făcut ca schimbarea să fie simultan top-down şi bottom-up, acum cred că victoria este meritul unui val bottom-up. Aşadar, cred că de data aceasta preschimbarea clasei politice va avea loc, pentru că este mult mai mult decât o necesitate intuită. Mai mult decât o opţiune autoasumată, în numele unor principii. Cu siguranţă, această opţiune ar fi trebuit să fie de ajuns, dar e bine şi aşa, în ceasul al doisprezecelea.

Opţiunea exprimată în acest moment de maturitate politică vizează, aşadar, o nouă schimbare la nivelul gândirii politice, nu schimbarea unor persoane sau partide politice.

Aş pune acest fenomen într-un context mai larg, cel al recentelor alegeri la nivel european pentru un nou legislativ.

Unul dintre elementele discutate zilele acestea este mobilizarea tinerilor şi importanţa noilor forme de comunicare, de implicare şi participare civică pentru crearea unei mase critice cu impact asupra politicului. Am avut "Uniţi Salvăm" anul trecut, am avut mişcările Occupy în întreaga lume în ultimii ani. Sunt exemple de fenomene noi, care indică o nouă viziune asupra relaţiei cetăţean - politicieni - guvernare. Cu toate acestea, vreau să vă aduc aminte că modelele observate în Europa, în foarte multe state, au pus în evidenţă accentuarea mişcărilor şi preferinţelor extremiste, tensiuni intrasocietale complexe. În profundă contradicţie cu dezvoltarea spiritului civic şi participativ, aşa cum l-ar fi ilustrat trendurile mai sus amintite.

Ei bine, comparând "revoluţia" din aceste zile, prin mobilizarea politică a cetăţenilor români, comparând mesajul transmis clasei politice şi modelul de preşedinte ales, cu ceea ce s-a observat la alegerile europene, eu cred că românii au dat dovadă de o maturitate politică de care nu era nimeni conştient. Nici noi, din clasa politică, nici chiar experţii, dacă privim reacţiile şi analizele recente.

Din punctul acesta de vedere, cred că există o consistenţă extraordinară în spatele mesajului transmis de români şi al modelului de preşedinte ales. Prin tot ce au negat şi prin tot ce au ales. În comparaţie cu alegerile europene, refuzul unor mesaje naţionaliste bazate pe criterii etnice, refuzul xenofobiei, şi alegerea unui model politic al liberalismului, democraţiei (şi participării), al statului de drept reprezintă un câştig imens.

Vorbeam în campanie de România lucrului bine făcut, îndemnam cetăţenii să alegem un drum spre normalitate pentru România, subliniam faptul că avem nevoie de stabilitate, predictibilitate şi respect. Dar mesajul transmis de români este mult, mult mai puternic şi este fundamentat pe o imagine mult mai complexă a rolului politicului.

Mesajului naţionalist, un naţionalism prost înţeles, românii i-au răspuns într-un mod care ne arată că regimul comunist nu a reuşit să distrugă resorturile adevărate ale ataşamentului faţă de comunitatea naţională şi că democraţia din ultimii 25 de ani a dus la maturitate ce am început în Iaşi la prima unire şi am înfăptuit în 1918. Poate sunt optimist în acest moment, dar mă bucur să am aceste motive. Din nou, într-un mod în care nu ne aşteptam, românii ne-au arătat că sunt o comunitate politică şi civică (naţională) puternică. Au răspuns că merg la vot tocmai pentru că îşi iubesc ţara şi vor să lupte pentru idealurile ei.

Închei, cu câteva observaţii punctuale.

Am obţinut un rezultat nesperat, foarte bun, dar care este într-o atât de mare măsură meritul cetăţenilor şi maturizării lor politice, încât responsabilizează foarte mult clasa politică şi echipa din jurul lui Klaus Iohannis.

Cred azi mai mult decât oricând în forţa românilor de a-şi croi o soartă mai bună, de a munci împreună pentru o ţară respectată în Europa şi puternică, în care există bunăstare.

Am azi mult mai multă încredere în forţa, în hotărârea şi în capacitatea comunităţilor locale de a participa activ la România lucrului bine făcut, de a fi parte a schimbării şi de a munci pentru bunăstare şi o viaţă normală. Mesajul dat de fiecare judeţ în parte este deosebit de semnificativ. Şi el vizează un tip de modernizare de substanţă, atât la nivelul statului şi sistemului politic, cât şi la cel socio-economic. O modernizare pe care oamenii o înţeleg şi o cuantifică, pentru că într-o formă sau alta au experimentat-o, prin schimbarea mentalităţilor, prin interacţiunea cu familiile şi prietenii din diaspora. Modernizarea nu mai este o lozincă sinonimă în mod abstract sau demagogic cu o bunăstare îndepărtată şi abstractă, este un fenomen la care iau parte şi pe care încep să-l înţeleagă din ce în ce mai bine.

Vreau să mulţumesc încă o dată tuturor nemţenilor, dar şi ieşenilor, pentru încrederea acordată. Am convingerea că hotărârea de care au dat dovadă vor aduce bunăstare şi în Moldova noastră greu încercată. Vor aduce investiţii, vor transforma în realitate promisiuni vechi, precum autostrăzile şi spitalele. Avem nevoie în Neamţ de o autostradă care să ne lege de Ardeal şi Europa, tot aşa cum este nevoie şi în Iaşi. Am văzut la aceste alegeri cât de importantă este comunicarea pentru modernizare şi modernizarea pentru implicare şi bunăstare. Vom avea şi noi în Moldova aşa ceva!