Parliamentary debates

Domnul Grigore Crăciunescu:

"Institutul Cantacuzino în colaps"

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie, Cantacuzino are în acest moment conturile blocate de către debitori, ceea ce face ca activitatea să fie oprită. Dacă nu vor fi asigurate resurse pentru punerea în fucţie a unităţilor de producţie şi resurse pentru plata salariilor personalului, institutul îşi va înceta definitiv activitatea.

În anul 2006, secţiile de producţie şi dezvoltare au fost restructurate printr-o investiţie care a fost aprobată de către Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Proiectul trebuia să se deruleze în perioada 2006 - 2009. Supraevaluarea perioadei de derulare a proiectului şi schimbarea guvernamentală din 2008 a dus la întârzieri în derularea proiectului. Acesta a avut drept consecinţă suspendarea autorizaţiei de producţie în 2010. Proiectul a continuat prin finanţări sporadice de la BIRD, fiind finalizat în 2012. În 2013 Guvernul României a alocat o sumă de 8 milioane de lei care nu a fost derulată integral, din cauza timpului scurt avut la dispoziţie pentru utilizarea banilor. În acest moment, toate investiţiile sunt oprite.

Sumele investite până în acest moment în institut se ridică la suma de 10 milioane de euro. Penru a finaliza investiţia începută în 2006, este necesară o sumă de aproximativ 2 milioane de euro.

Necesarul de vacin antigripal la nivel naţional pentru un an este de 3 milioane de doze. Suma necesară pentru a achizitiona această cantitate de vaccin este de aproximativ 10 milioane de euro.

Institutul Cantacuzino va produce 2,5 milioane de doze de vaccin la finalizarea acestor investiţii. Astfel, vom avea jumătate din necesarul de vaccin din producţie proprie, în primul rând, şi în al doilea rând, vom avea o economie importantă la buget, dacă vom finaliza această investiţie.

În octombrie 2014 se publică în Monitorul Oficial Hotărârea Guvernului prin care Institutul Cantacuzino este trecut de la Ministerul Sănătăţii în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale.

Se pun câteva întrebări. Cine şi cum a făcut ca Institutul Cantacuzino să rămână fără autorizaţie de producţie, când se ştia dinainte data la care aceasta expiră? De ce Ministerul Sănătăţii nu a alocat fonduri pentru finalizarea investiţiilor la acest institut? De ce după aprobarea memorandului din 17 septembrie 2014 în şedinţă de guvern prin care s-a înfiinţat Comitetul Interministerial pentru identificarea soluţiilor de reorganizare şi relansare a activităţilor desfăşurate la Institutul Cantacuzino nu s-a întâmplat nimic până acum? Care sunt argumentele pentru care a fost trecut Institutul Cantacuzino la Ministerul Educaţiei Naţionale?

La toate aceste întrebări trebuie să răspundă guvernul, dar mai ales acesta trebuie să rezolve problemele cu care se confruntă această instituţie cu importanţă strategică pentru România.