Parliamentary debates

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Clasa de mijloc"

Acum, în plină criză economică, situaţia tinde să devină dramatică pentru clasa de mijloc, în condiţiile în care ea nu are repere valorice, instituţionale şi de autoritate la care să se raporteze. Depăşind, prin tranziţie, instituţiile epocilor trecute, dar pierzându-şi încrederea în instituţiile politice noi, încă insuficient de bine înrădăcinate pentru a genera sprijin necondiţionat, avem în prezent o situaţie de vid valoric periculos. Clasa de mijloc românească există, numai că nu este aşa cum ar trebuie să fie.

Apariţia clasei de mijloc la noi este un proces de dezrădăcinare nu doar pentru că se desfăşoară în absenţa unor instituţii dezvoltate ale statului, ci şi pentru că cei care au ajuns să o formeze provin la rândul lor în cea mai mare parte din nişte dezrădăcinaţi. Ţărani mutaţi de comunism de la sat la oraş, părinţii burghezilor de azi nu mai sunt nici ţărani, nici orăşeni.

Depresiunea economică a anilor 1980 a întrerupt bruma de evoluţie socială pozitivă şi a accentuat lupta pentru supravieţuire şi atomizarea socială.

Anii 2000 au început să aducă bunăstare, însă, pe fondul absenţei unui set de valori şi în lipsa unor stimuli sociali relevanţi, bunăstarea nu a făcut decât să accentueze atomizarea socială. Criza economică şi un grad de îndatorare de 70% sau credite auto pe 10 ani, aberante şi în condiţii normale, doar accentuează o criză socială foarte puternică. În absenţa unor modele şi repere, noua clasă de mijloc s-a aruncat în consum ca mijloc de mângâiere a frustrărilor acumulate. Acum se dovedeşte că acest paliativ nu doar că nu a funcţionat, ci a contribuit la accentuarea problemei.

Statul este grav afectat prin încurajarea eludării plăţii taxelor şi impozitelor. Din punct de vedere economic, România va trece peste criză, cu ajutorul Uniunii Europene, al ţărilor care au interese economice în România, al multinaţionalelor sau chiar al soluţiilor individuale. Există şansa ca clasa de mijloc românească să ajungă asemănătoare cu cea occidentală? Până când ea nu va înţelege că asocierea este cea mai bună cale către progres, va rămâne în continuare nebăgată în seamă, victima unor politici inadaptate, existând varianta ca această criză să accentueze tensiunile sociale pe care creşterea economică le-a atenuat în ultima perioadă.