Parliamentary debates

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Sever Meşca, PRM. Se pregăteşte domnul Neculai Grigoraş, PDSR.

Domnul Sever Meşca:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mă voi referi astăzi în principal la o gravă criză politico-militară aflată în apropierea graniţelor ţării – criza din Kosovo.

În legătură cu această criză, permiteţi-mi, doamnelor şi domnilor colegi, considerând că fiecare dintre dumneavoastră poate spune Cogito ergo sum, să vă adresez câteva întrebări.

Câtă vreme va mai idealiza şi fetişiza Guvernul român orice decizie luată pentru România în cancelariile occidentale, inclusiv ale NATO? Câtă vreme va mai considera Guvernul României că orice decizie NATO este infailibilă? Cum este posibil să fie angajată România într-o aventură periculoasă şi imorală împotriva Iugoslaviei, stat, sperăm, încă suveran şi independent? Cum poate admite să ne asumăm riscurile unui stat membru NATO, când România a fost tratată cu atât dispreţ, fiind lăsată cu mâna întinsă în afara porţilor acestei structuri politico-militare? Cum este posibil ca anumiţi guvernanţi şi anumiţi pretinşi analişti politici să considere o mare victorie faptul că NATO a ajuns să aibă frontiere cu România?

Pentru a facilita analiza situaţiei şi sedimentarea unor concluzii juste şi fundamentate, permiteţi-mi să semnalez cu satisfacţie apariţia Monitorului extern nr.3, elaborat de Departamentul pentru informare parlamentară a Parlamentului României – Centrul pentru studii şi cercetări.

Vom desprinde din respectivul document, care nu poate fi acuzat de partizanat politic, faptul că această criză din Kosovo "…dincolo de detaliile tehnice, reprezintă o miză uriaşă în procesul de reinventare a NATO, care înseamnă şi definirea noii identităţi a organizaţiei. Istoria arată că alianţele victorioase se destramă după câştigarea războiului."

Analiştii Parlamentului României desprind din studierea unei largi documentaţii provenind de la ROMPRES, REUTERS, RADOR şi presa română: "Noul concept strategic care trebuie definit şi adoptat la Summitul din aprilie al NATO. din această perspectivă, NATO se află într-o criză de identitate, iar baza juridică a viitoarelor intervenţii este faptul că SUA vor să impună principiul conform căruia voinţa unui grup de state democratice reprezintă o bază legală solidă pentru a interveni militar dacă percep o ameninţare la adresa intereselor lor.", pentru ca în sinteza discursului de politică externă a preşedintelui Bill Clinton să fie redată esenţa politicii americane: "Preşedintele iugoslav Slobodan Miloşevici trebuie să înţeleagă că momentul actual impune reţinere, altfel NATO este pregătită să acţioneze. Din cauza riscului de extindere a conflictului, SUA au - atenţie! - un interes naţional clar definit ca luptele să înceteze în Kosovo. NATO trebuie să fie gata să se desfăşoare în această provincie pentru a încuraja renunţarea la arme."

În final, doresc să subliniez faptul că SUA au interese naţionale clar definite, ceea ce României i se pare că îi este interzis.

De asemenea, apreciind sincer acest Monitor extern, permiteţi-mi, doamnelor şi domnilor colegi, să-l citez pe fostul secretar de stat american, Hanry Kissinger, care, în numărul din 22 februarie al celebrului ziar "Washington Post", avertizează că "Angajamentul cu final deschis al administraţiei în Kosovo este lipsit de scop strategic şi o strategie de ieşire. Desfăşurarea de trupe propunsă pentru Kosovo nu are legătură cu vreo ameninţare la adresa securităţii americane, aşa cum este ea în mod tradiţional percepută. Kosovo nu este o ameninţare mai mare pentru America decât Haiti pentru Europa."

Sper că domnul Kissinger nu va fi acuzat de politică şi sentimente antiamericane.

Vă mulţumesc.