Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Urmează reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Cristian Burlacu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Ion Burlacu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Biroul Camerei Deputaţilor a adoptat la mijlocul lunii februarie 2009 un proiect pilot denumit "Parlamentul verde - 0 energie", prin care se intenţionează reducerea consumului de energie electrică şi termică prin amplasarea pe clădirea Parlamentului a câteva zeci de panouri solare şi microcentrale eoliene, precum şi prin instalarea de pompe de căldură. Deşi acest concept se aplică şi în alte state europene, credem că propunerea susţinută de domnul deputat Iulian Iancu trebuie să beneficieze de o doză mare de discernământ şi de o adaptare la realitatea în care trăim.

Şi iată care este această realitate. Este adevărat că Palatul Parlamentului are un consum anual de energie electrică de 15.524.449 KWH şi un consum de energie termică de 21.713 Gcal. Costurile energetice pentru Palatul Parlamentului s-au ridicat anul trecut la 116 miliarde lei vechi. Acum 10 ani, in 1997, când consumul electric la Palatul Parlamentului era mult mai redus decât în prezent, electric într-un an echivala cu consumul realizat la nivelul municipiului Ploieşti. Dar în egală măsură este adevărat că orice măsură adoptată trebuie să aibă drept efect imediat reducerea consumului de energie şi nu creşterea cheltuielilor la nivelul clădirii Parlamentului. Înainte de a demara un astfel de proiect, consider că este important să analizăm cu atenţie toate aspectele pe care un astfel de proiect le implică. În acest sens, consider că este esenţial să ştim dacă şi în ce măsură structura de rezistenţă a clădirii poate susţine greutatea panourilor solare.

De asemenea, dacă discutăm de amplasarea în perimetrul clădirii Parlamentului a unor microcentrale eoliene, consider necesar să avem la dispoziţie date şi studii care să ateste unde se poziţionează municipiul Bucureşti pe harta vânturilor? Decizia privind amplasarea unor centrale eoliene nu poate fi luată fără a avea informaţii concrete referitoare la eficienţa pe care acestea o pot avea.

Un al doilea pas în această discuţie îl reprezintă bineînţeles costurile asociate întreţinerii activităţii acestor echipamente, şi mă refer aici la valoarea cheltuielilor de stocare a energiei regenerabile astfel produse.

S-a menţionat totodată posibilitatea de a încălzi clădirea cu apă termală. Nu avem date din care să rezulte cu certitudine că ar exista, sub clădirea Parlamentului, surse de apa termală. La fel precum nu avem o estimare clară a costurilor pe care le-ar presupune implementarea unui sistem de captare a energiei geotermale.

Fără să aibă nici o idee despre costurile unui asemenea proiect, unii colegi parlamentari s-au grăbit să declare că din 2011 clădirea Parlamentului va putea fi considerată o "clădire verde", la fel ca în cazul Parlamentului german. Se ignoră însă un amănunt esenţial: în Germania, o mare parte din clădirea Parlamentului este în esenţă o clădire modernă, în care consumul de energie a fost optimizat odată cu construcţia segmentelor noi ale clădirii. În România, Palatul Parlamentului este o clădire veche, a cărei modernizare trebuie să ţină cont de capacitatea structurii actuale de a rezista la modificări.

Tocmai de aceea, sugerez factorilor decizionali, precum şi domnului Iulian Iancu aplecarea către soluţii practice, cu aplicabilitate imediată, precum: schimbarea tâmplăriei exterioare, pentru obţinerea unei izolări mai bune a clădirii, optimizându-se astfel consumul de căldură; înlocuirea tuturor instalaţiilor şi echipamentelor de iluminat, cu becuri ecologice. Suplimentar, se poate lua în calcul folosirea echipamentelor de iluminat cu senzori, în zonele cu trafic redus, de altfel numeroase, din clădirea Parlamentului.

Nu în ultimul rând consider oportun să luăm în considerare implementarea în parteneriat cu ONG-uri de profil a unui proiect de conştientizare a parlamentarilor şi a personalului angajat al Parlamentului cu privire la necesitatea eficientizării costului de energie la nivelul clădirii.

Demararea unui proiect amplu de eficientizare a consumului de energie în incinta clădirii Parlamentului trebuie să vizeze accesarea de fonduri europene, disponibile pentru acest obiectiv. Din moment ce la nivelul Uniunii Europene există linii de finanţare dedicate pentru astfel de proiecte, este important să le accesăm şi în paralel să luăm măsurile gradual şi cu păstrarea simţului realităţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.