Parliamentary debates

Domnul Florian Daniel Geantă:

"20 de ani de la căderea Zidului Berlinului"

S-au împlinit ieri 20 de ani de când simbolul instalării "Cortinei de fier", Zidul Berlinului, a căzut sub presiunea ideilor democratice care penetraseră deja partea estică a Europei.

Chiar în seara zilei de 9 noiembrie 1989, Gunter Schabowski, membru al biroului politic al Partidului Comuniste Est-German, anunţa că est-germanilor le este permisă călătoria în străinătatea, fără a mai prezenta justificări de nici un fel. Evenimentele din acea zi au fost precum o piesă declanşatoare a unui imens domino, care s-a propagat cu repeziciune în toată Europa Centrală şi de Est.

Că vorbim de revoluţii de "catifea", paşnice, sau despre evenimente sângeroase, precum cele de la Timişoara şi Bucureşti, un lucru este cert. Unda de şoc a ideilor democratice se declanşase la Berlin, iar orice fel de piedici, pe care fostele puteri comuniste ar fi încercat să le pună, ar fi fost din start sortite eşecului.

La douăzeci de ani de la acele evenimente constatăm cu toţii că, prin eforturi şi generaţii sacrificate, cea mai mare parte a statelor ce au compus blocul de est al ţărilor comuniste sunt astăzi parte a aceeaşi mari familii, Uniunea Europeană, şi se bucură de garanţia securităţii celei mai importante alianţe militare de pe glob, NATO.

Cu toate acestea, niciuna din ţările care au aderat la marea grupare europeană nu a reuşit să obţină un p.i.b. măcar la jumătatea mediei europene. Sacrificiile sociale fără sfârşit şi standardul de viaţă în continuare scăzut a avut consecinţe negative asupra susţinerii ideilor şi instituţiilor democraţiei moderne.

La douăzeci de ani de la evenimentele de la Berlin, putem afirma cu optimism că o nouă cortină de fier a fost dărâmată între România şi Republica Moldova. Evenimentele sângeroase din anul 2009, precum şi rezultatul alegerilor parlamentare de la Chişinău, au determinat abandonarea liniei comuniste şi apropierea acestei ţări de Uniunea Europeană.

Este un nou câştig pentru democraţia europeană şi un pas important pentru reconstrucţia economică, politică şi socială a acestei ţări. Relaxarea relaţiilor politice bilaterale româno-moldovene obligă autorităţile române la implicare şi susţinere pentru noile forţe democratice instalate la Chişinău.