Parliamentary debates

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Apel pentru susţinerea românilor din Ucraina şi Republica Moldova, afectaţi de evoluţiile în plan regional"

Mă adresez dumneavoastră astăzi deoarece sunt îngrijorat cu privire la evoluţiile politice în statele vecine României, evoluţii care afectează şi situaţia românilor din Ucraina şi Republica Moldova.

În calitate de vicepreşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Ucraina, sunt îngrijorat, în contextul actual, privind situaţia minorităţilor politice sau culturale din această ţară şi, în special, faţă de situaţia comunităţii române.

Am participat recent la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în calitate de membru al Delegaţiei Parlamentului României, şi am expus şi acolo această problematică. În intervenţia mea, am subliniat faptul că respectarea mecanismelor democratice este singura opţiune viabilă pentru această ţară. Mai mult, Consiliul Europei şi Adunarea sa Parlamentară, instituţii de referinţă în materie pe continentul european, trebuie, în opinia mea, să îşi asume un rol major în identificarea celor mai adecvate soluţii pentru Ucraina şi pentru toţi actorii regionali implicaţi.

În consecinţă, m-am şi opus prin vot aplicării de sancţiuni delegaţiei Ucrainei la APCE, aşa cum fusese propus iniţial de raportori. Evitarea acestor sancţiuni este importantă întrucât s-ar răsfrânge asupra întregului popor ucrainean şi nu ar viza doar regimul politic. În mod similar, evoluţiile din ultimele zile mă îngrijorează.

Moneda ucraineană s-a depreciat puternic, iar Banca Centrală a statului are în vedere impunerea de restricţii la tranzacţiile cu valută. Federaţia Rusă transmite mesaje destul de dure atât pe plan economic, dar şi politic. Pe de o parte, anunţa acum câteva săptămâni că ajutorul economic dat Ucrainei nu va fi condiţionat de culoarea politică aflată la conducerea statului, pe de altă parte, se declară acum îngrijorată privind restanţele Ucrainei la plata gazului rusesc şi subliniază că va acorda a doua tranşă a ajutorului de stat abia după numirea noului premier. Deteriorarea situaţiei economice, pe fondul crizei politice, va afecta şi românii din Ucraina.

Preşedintele Victor Ianukovici anunţă reforme constituţionale pe fondul unei crize politice care a pus sub semnul întrebării adesea ataşamentul pentru valorile democratice ale unor membri ai clasei politice ucrainene. Situaţia drepturilor minorităţilor politice şi culturale din Ucraina, inclusiv situaţia românilor, poate fi afectată direct de deciziile politice luate în astfel de momente.

În acest context, atrag atenţia cu privire la situaţia sutelor de mii de etnici români care - conform legii - nu au voie să deţină dublă cetăţenie, iar comunicarea lor cu România este îngreunată atâta timp cât rămân doar cetăţeni ucraineni. Am subliniat şi cu alte ocazii, dar acum pledez cu fermitate pentru un acord privind traficul de frontieră între cele două state, care ar permite românilor din Ucraina să aibă dublă cetăţenie (ucraineană, dar şi română). Chestiunea a fost ridicată şi în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, iar Guvernul român şi-a declarat deja susţinerea pentru un astfel de demers. În plan local, consider că este necesară inclusiv implicarea pentru realizarea unui nou punct de frontieră pe graniţa cu Ucraina, în zona judeţului Suceava.

Sunt în mod egal îngrijorat de situaţia românilor din Republica Moldova, mai ales în calitate de membru al Comisiei parlamentare pentru integrarea europeană a acestui stat. Asistăm în aceste zile la probleme grave precum cele ale cadrelor didactice arestate, de la liceul de limba română Lucian Blaga din Tiraspol, sau problemele şcolilor româneşti persecutate de autorităţile transnistrene prin diverse măsuri abuzive. Dar şi mai îngrijorător, în context regional, pentru statul moldovean şi pentru parcursul său european, este cazul referendumului găgăuzilor, unde majoritatea covârşitoare s-a pronunţat pentru independenţa regiunii faţă de Republica Moldova, iar 98,4% susţin aderarea la Uniunea Vamală rusă., 97,22% se opun explicit aderării la Uniunea Europeană. Mai mult, premierul moldovean Iurie Leancă a declarat că astfel de elemente separatiste ar mai exista în raionul Taraclia, în estul Republicii Moldova, unde locuiesc etnici bulgari care aspiră la înfiinţarea unei autonomii după modelul celei din Găgăuzia.

Consider că România ar trebui să se implice mai mult, pe căi diplomatice şi politice, în plan regional, dar şi european, pentru a se asigura că situaţia politică din aceste două state va merge în direcţia stabilităţii şi democraţiei. Consider, de asemenea, că sunt necesare măsuri active mai clar orientate către susţinerea comunităţilor de români, în contextul în care, în ambele state ne confruntăm cu asemenea evoluţii îngrijorătoare.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, cred că România trebuie să se lupte într-un mod mai activ şi mai ferm pentru românii din Ucraina şi Republica Moldova. Astfel, se transmite un semnal mult mai concret pentru consolidarea instituţiilor democratice în Ucraina - ca singur mecanism viabil în evoluţia relaţiilor în plan regional. De asemenea, se trece dincolo de afirmarea sprijinului necondiţionat pentru parcursul european al Republicii Moldova, contribuind la reducerea presiunilor la care este supusă pentru a încetini ritmul în această direcţie.

În plan strict diplomatic, sunt convins că se fac eforturi în aceste direcţii, dar în momente grele oamenii au nevoie să audă voci mai ferme de susţinere, care trec dincolo de logica adesea austeră a dialogului între specialişti sau a declaraţiilor la nivel înalt.

Aş vrea să ducem aceste probleme pe agenda publică, să le acordăm un loc mai important, alături de temele noastre curente de dezbatere. În opinia mea, fiind vorba de români, locul acestor subiecte este alături de ceea ce numim în mod curent "priorităţile de politică internă". În acest mod, putem să susţinem politic poziţii şi acţiuni mai ferme din partea statului român. Apoi, pe termen mediu şi lung, aş vrea ca românii din afara graniţelor să simtă că sunt mai mult decât un subiect pe agendă, ci sunt chiar parte a opiniei publice româneşti, care orientează strategiile guvernamentale.

Adresez apelul meu în mod special domnului ministru Titus Corlăţean şi Ministerului român al Afacerilor Externe care, în calitate de Preşedinte al Comisiei pentru politică externă din Senatul României şi de membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a avut o activitate intensă de susţinere a românilor din afara graniţelor. Această dedicaţie, de apreciat, trebuie continuată, pentru a oferi acestor români care sunt departe de ţară certitudinea că au mereu un punct de sprijin concret în autorităţile române.