Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Ráduly Róbert. Se pregăteşte domnul deputat Ştefan Păşcuţ.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş vrea să aduc în atenţia Parlamentului României o problemă legată de organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi a locuinţelor din România în anul 2002. Şi anume o problemă legată de finanţarea acestei activităţi, activitate care este şi în opinia mea absolut necesară şi care trebuie să aibă loc la data stabilită.

Aşa cum bine se ştie, conform precedentului, în 1992, această acţiune a fost finanţată integral de la bugetul central. Conform legislaţiei în vigoare, aceasta este o acţiune de nivel naţional, drept pentru care, şi acum după 10 ani de la recensământul din 1992, în 2002, această acţiune ar fi trebuit să fie finanţată exclusiv şi în totalitate de la bugetul central.

Din nefericire, se pare că nu se va întâmpla aşa. Atunci când am dezbătut cu responsabilitate, în această Cameră, bugetul de stat pe 2002, nu a fost inclusă expres nici o prevedere legată de acest buget, ceea ce lăsa atunci de înţeles că recensământul va fi finanţat din bugetul central. Între timp, Guvernul neavând surse, se pare din acest buget, a emis o reglementare de caracter secundar, nicidecum de nivel de lege, prin care unilateral, fără consultare, şi fără un acord preliminar al autorităţilor locale, i-au obligat pe aceştia să suporte cheltuielile legate de recensământ.

Antevorbitorul meu a vorbit de prostituţie şi a pronunţat cuvântul viol. În opinia mea, ceea ce s-a întâmplat cu finanţarea recensământului este o violare gravă a principiului autonomiei locale. Dar acest lucru este în sine grav, însă în practica aplicării acestei decizii unilaterale a Guvernului, s-a întâmplat un lucru şi mai grav.

Aşa cum se ştie, săptămâna trecută, a plecat o scrisoare semnată de ministrul administraţiei publice, Octav Cozmâncă, şi de ministrul finanţelor, domnul Mihai Tănăsescu, în care autorităţile administraţiei publice locale, consiliile locale şi judeţene erau obligate ca să regândească bugetul pe anul în curs şi să includă la cheltuieli sumele privind acoperirea cheltuielilor cu această acţiune, cu recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2002. Nemaivorbind în primul rând de nelegalitatea modificării bugetului într-un termen atât de scurt, aşa cum ştim foarte bine, acest lucru nu este permis de reglementările în vigoare, unele consilii locale, în mod firesc, pentru că cel puţin în Legea 215 noi am scris că este autonomie locală în România, au refuzat să introducă în bugetul local pe baza unui ordin venit de sus aceste cheltuieli.

Şi atunci ce s-a întâmplat? A doua zi dimineaţă, după luarea acestei decizii, contul lor la Trezorerie a fost blocat. Fapt fără precedent, după cunoştinţele mele, în cei 12 ani de la evenimentele din decembrie 1989 de când spunem că s-a terminat cu comunismul, s-a terminat cu reflexele comuniste, s-a terminat cu reflexele în care primul-secretar făcea tot ce voia într-un judeţ.

Din păcate, acest lucru s-a întâmplat în 2002, în februarie 2002, în România, după 11 ani de la votarea, adoptarea Constituţiei României şi contrar acesteia şi contrar Legii administraţiei publice locale.

Dacă ar fi fost o altă soluţie, în afară de acest act unilateral, şi recurgerea la şantaj? Cred că da şi cred că tocmai noi, Parlamentul României, în Legea 215/2001, am oferit această soluţie Guvernului, generic vorbind, indiferent de coloratura politică. În art.8, am spus că "autorităţile administraţiei publice centrale vor consulta înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii."

Aici, dincolo de faptul că noi am prevăzut un parteneriat între autorităţile centrale şi cele locale, acest parteneriat, în accepţiunea noastră, a celor care am votat această lege şi am fost majoritatea în această Cameră, a fost că această colaborare între centru şi autorităţile locale să fie bazată pe înţelegeri, pe decizii pregătite cu consens şi adoptate după aceea. Asta este soluţia de principiu.

Dacă există soluţia practică sau dacă ar fi existat soluţia practică, bineînţeles, aceasta ar fi fost sau ar trebui să fie în continuare o finanţare pe moment, dar pe baza acestei înţelegeri, de la bugetele locale, a cheltuielilor privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor, iar apoi la prima rectificare a bugetului de stat, aceste cheltuieli ar trebui să fie acoperite obligatoriu de la bugetul de stat.

Cred că ceea ce s-a întâmplat nu este legal, nu este nici măcar moral. Majoritatea dintre noi, membri ai Parlamentului şi membri ai Guvernului, suntem creştini, chiar dacă unii dintre noi sunt liber-cugetători. Şi aşa cum cu toţii ştim, una dintre cele zece porunci, de secole, este să nu furi. Cred că este bine să ne gândim dincolo de legalitate, stimaţi colegi, şi la moralitate. Cred că este bine ca fiecare în partidul, în grupul propriu să pună această problemă şi să determinăm Guvernul să revină la calea cea bună, la calea parteneriatului cu autorităţile locale, la calea dialogului, pentru că aşa este corect, asta este singura metodă principial corectă de conlucrare.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.