Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Marin Anton, urmează domnul Tamas Sandor.

Domnul Valentin Iliescu (din sală):

Din partea "Defunctei guvernări"! (Râsete.)

Domnul Marin Anton:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Constat apetitul Guvernului pentru tot felul de programe populiste şi improvizate, cu scopul de a reţine sistematic atenţia populaţiei, fie prin a-i manipula voinţa, fie prin a-i produce blocaje de tot felul. Mă refer la "cornul cu lapte" şi la "centralele termice". PSD se străduieşte să scoată maxim de profit politic, în loc să respecte populaţia, o manipulează prin programe care ţin de România anilor 1950, de tipul "cornul cu lapte", sau îi încalcă libertatea de a se debranşa de la sistemul energetic centralizat.

Nu cred că acestea trebuiau să fie soluţiile, umilitoare, de altfel, soluţiile trebuiau să fie în altă parte, la populaţie, adică. Populaţia să fie adusă în situaţia de a putea să-şi permită singură "cornul cu lapte", nu să fie nevoită să primească pomană de la stat.

În alte condiţii, solicit Guvernului României să facă uz de transparenţă şi să facă publice sursele de finanţare prin care sunt realizate sau subvenţionate aceste programe de protecţie socială.

Şi pentru că guvernanţii nu-şi văd capul de treabă, le mai sugerez şi eu un program, pentru că tot au ştiinţa de a implementa orice şi oricum: lupta împotriva corupţiei se amână până la o dată ce va fi stabilită ulterior! Presa abundă de exemple de corupţie, de la deturnarea banilor publici până la orientarea fondurilor Phare către tot felul de clienţi politici. Zilnic, avem parte de exemple din care aflăm cum mulţi dintre mai marii PSD-ului s-au îmbogăţit datorită independenţei care li se acordă în manipularea banilor statului şi, mai ales, datorită faptului că sunt situaţi în poziţii din care pot plasa banul public după bunul lor plac. Furtul din avuţia publică a devenit regula unui joc politic la care iau parte numai iniţiaţii PSD.

Până în momentul de faţă nu am avut parte decât de partea complementară a Programului anticorupţie, adică, cea de imagine. S-au înfiinţat agenţii, birouri unice, parchete anticorupţie. Numai faptul că Guvernul a înfiinţat ceva special nu indică altceva decât că sistemul nu face faţă. Principala problemă care există se referă la suspiciunea care planează asupra justiţiei, care nu îşi face datoria şi care ar trebui să fie forma finală de punere sub control a fenomenului.

Până acum, la instituţiile la care s-au făcut bilanţurile acestei probleme, s-a vorbit de circa 350 de cazuri, din care 200 sunt extrem de mărunte şi care nu vizează corupţia instituţionalizată. Nu ar putea, de exemplu, prefectul de Hunedoara şi fiul acestuia să facă obiectul sesizării Parchetului anticorupţie mai degrabă, decât nişte amărâţi de controlori de bilete de la RATB?

Mai nou, ca să se găsească surse de finanţare pentru salariile magistraţilor, Guvernul subordonează politic organisme autonome, cum ar fi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în loc să acţioneze ca firmele clientelare să-şi plătească datoriile de miliarde la stat.

În cele din urmă, PSD va trebui să înţeleagă, în ciuda realizărilor pe care le afişează, că are mari restanţe la capitolul corupţie instituţionalizată, politizarea justiţiei precum şi subordonarea în proporţie de 80% a administraţiei locale. Dacă nu se iau măsuri serioase vizavi de aceste probleme, într-adevăr, lupta împotriva corupţiei se amână până la o dată ce va fi stabilită ulterior.

De aceea, PNL va sprijini în această sesiune parlamentară legi care vizează diminuarea corupţiei, precum cele care reglementează conflictul de interese, Legea partidelor politice şi tot ce va ţine de creşterea transparenţei în domeniul administrării banului public. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.