Parliamentary debates

Doamna Raluca Surdu:

Dacă ne uităm pe procentele care indică povara fiscală asupra muncii din unele state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, observăm că la noi există o supraimpozitare a muncii, chiar în comparaţie cu multe din ţările dezvoltate ale UE. Iată câteva cifre, care înseamnă procent din costul total al forţei de muncă, pentru a avea o imagine mai clară: 32,3% în Marea Britanie, 33,6% în Bulgaria, 35,5% în Polonia, 38,6% în Olanda, 39,6% în Slovacia, 40,4% în Estonia, 41,4% în Spania, 42,4% în Cehia şi 45% în România.

Acesta este motivul pentru care PNL a susţinut o lungă perioadă de timp reducerea CAS cu 5 puncte procentuale.

Reducerea CAS şi cota unică de impozitare sunt aspecte pentru care PNL a pledat încă din 2005, cu scopul obţinerii unei fiscalităţi cât mai reduse, pentru o economie de piaţă adevărată şi sănătoasă, pentru o dimensionare a rolului statului în economie şi în domenii precum educaţia şi sănătatea.

Parlamentarii ACL au solicitat anterior convocarea sesiunii extraordinare a Parlamentului astfel încât una dintre cele mai importante măsuri de stimulare a economiei româneşti şi a mediului de afaceri, reducerea CAS-ului cu 5 puncte procentuale la angajator, să fie adoptată de urgenţă, însă până acum a fost greu să se găsească suportul statutar şi regulamentar.

După ce acest proiect va fi adoptat, ne putem declara optimişti că această măsură va conduce la reducerea sarcinii fiscale suportate în cea mai mare parte de angajatorii care contribuie la sistemul de pensii cu 2/3 din contribuţia datorată. Asigurăm astfel o creştere a surselor de finanţare rămase la dispoziţia acestora cu suma corespunzătoare contribuţiei de asigurări sociale reduse.

Prin reducerea CAS-ului la angajator se creează premisele scoaterii la suprafaţă a zeci de mii de locuri de muncă, se conturează cadrul creării de noi locuri de muncă, ceea ce va avea impact pozitiv şi asupra bugetelor locale şi a celui naţional.

Pentru noi, susţinerea mediului de afaceri şi creşterea investiţiilor reprezintă două dintre priorităţile de bază. Adoptarea acestei măsuri va reprezenta exact răspunsul adecvat la solicitările şi aşteptările reprezentanţilor mediului de afaceri, acelea de a beneficia de o reducere a presiunii fiscale şi a costurilor cu forţa de muncă. Avem speranţa că acest lucru va dinamiza spiritul antreprenorial, iar rezultatele favorabile, atât pentru mediul privat, cât şi pentru stat, nu se vor lăsa aşteptate.