Parliamentary debates

Domnul Mircea Man:

"Izvoarele minerale ale României - investiţie în sănătate"

În ultimele decenii, apa îmbuteliată are o miză extrem de mare. Substanţa primordială a planetei a ajuns o marfă cu un preţ de 1.000-2.000 de ori mai mare decât apa de la robinet. România dispune de aproape tot spectrul de resurse minerale posibile, aflându-se în primele 5 locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte potenţialul resurselor minerale. Aproximativ 60% din apele minerale ale Europei se află în ţara noastră, însă mai puţin de 20% sunt exploatate. Vorbim despre peste 2.000 de izvoare.

Ce fac autorităţile? Ce fac investitorii? Mă refer în mod special la judeţele Harghita şi Covasna, unde apele minerale curg direct în canal.

De acord, avem cu ce să ne mândrim şi aici mă refer la cele peste 100 de izvoare minerale din judeţul Maramureş, care situează acest judeţ pe primul loc în România la acest capitol, dar am rămas doar cu mândria şi am dovedit încă o dată că aceste izvoare din Ţara Lăpuşului, odinioară mine de aur, acum zac în paragină.

Nu ştim şi nici nu vrem să învăţăm să profităm şi să valorificăm resursele noastre naturale. Dumnezeu ni le-a dat din plin şi nu ştim cum să le exploatăm în folosul României. În schimb ce facem? Stăm şi ne uităm cum fabricile îşi închid porţile, iar apa minerală care ţâşneşte din pământ se întoarce tot în pământ.

Referitor la industria de îmbuteliere, în România, consumul anual se află în jurul cifrei de 35 milioane hectolitri, în timp se îmbuteliază circa 12 milioane de hectolitri. Românii preferă mărcile autohtone într-un procent de 99%. Acest fapt se datorează reputaţiei acestora şi preţului competitiv în raport cu cel al mărcilor din import.

Caracteristicile naturale ale apelor minerale româneşti sunt excelente şi diversificate. De obicei, provocarea o constituie produsele inovatoare şi gama diversificată. Noi avem deja baza pentru investiţii profitabile.

Aşadar, România nu este doar o sursă foarte importantă de izvoare naturale, ci şi o piaţă în creştere pentru consumul de apă minerală. Având în vedere că acest sector este unul dintre puţinele care nu a atras investiţii străine pe o scară mai largă, propun ca, în loc să asistăm neputincioşi la prăbuşirea unui sector vital, să încurajăm companiile mari să pătrundă pe piaţa noastră. În loc să acoperim deficitul de apă îmbuteliată de pe piaţă cu apă din import, este de preferat să ne bucurăm de apa noastră, chiar dacă acest lucru presupune o exploatare în parteneriat public-privat.

Insist să nu ne transformăm într-o naţie care îşi bate joc de un bun dat de Dumnezeu, care nu investeşte în viitor şi în sănătate. Reabilitarea acestui sector este costisitoare, dar investiţia se face cu folos şi pe termen lung.