Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Kerekes Karoly.

Se pregăteşte domnul Moiş Văsălie.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Recenta vizită oficială a preşedintelui Ion Iliescu în Grecia a marcat un moment important în dezvoltarea relaţiilor româno-elene, în obţinerea unui sprijin din partea Greciei pentru integrarea României în structurile europene. Cu această ocazie, s-au trecut în revistă şi relaţiile României cu vecinii săi.

Potrivit relatării cotidianului "Jurnalul Naţional" apărute în numărul din 23 noiembrie, preşedintele României a explicat diplomaţilor eleni că relaţiile tensionate din ultimul timp dintre România şi Ungaria se datorează: "...mentalităţii imperialiste de care nu se pot despărţi maghiarii."

Preşedintele României a mai afirmat că: "Ungurii au fost de secole de-a rândul dominanţi în Europa prin intermediul Imperiului austro-ungar. Sunt o problemă istorică pentru noi, pentru că reprezintă 7% din populaţia României. Acum au o reprezentare de 7% în Parlament. Şi sunt o minoritate. Este vorba de mentalitatea imperialistă de care nu se pot desprinde atunci când îşi pierd dominaţia. Acestea sunt rădăcinile problemelor noastre cu maghiarii şi cu statul ungar."

În ciuda acestor probleme, preşedintele României a precizat că: "Paradoxal, avem o bună relaţie parlamentară cu UDMR, care sunt cei mai disciplinaţi parteneri ai actualului Guvern."

Dincolo de modul neobişnuit de a caracteriza un al treilea stat, un alt popor în cadrul unei întâlniri bilaterale la nivel înalt, preşedintele României a făcut o serie de afirmaţii eronate de natură istorică şi politică. Astfel, aşa-zisa dominaţie maghiară în Europa de-a rândul secolelor, prin intermediul Imperiului austro-ungar, în aprecierea mea, precum şi a manualelor de istorie din România, este de cel mult 51 de ani, începând cu anul 1867 şi terminând cu anul 1918. Anterior acestei perioade, în Imperiul austriac, maghiarimea a constituit unul dintre popoarele subjugate care mereu au luptat pentru eliberarea lor naţională.

Este greu de explicat o asemenea gafă prezidenţială la o întâlnire la nivel înalt.

După 83 de ani de la căderea Imperiului austro-ungar, în Europa de azi, a construirii de noi structuri europene, structuri democratice la care vor să adere toate ţările din centrul şi estul Europei, a învinui cea de-a patra generaţie maghiară de după 1918 de o mentalitate imperialistă este o greşeală de nepermis pentru un şef de stat.

A pune semnul de egalitate între mentalitatea imperialistă şi sprijinul acordat de statul ungar maghiarilor de peste hotarele Ungariei, respectiv revendicarea prin mijloace politice, parlamentare, a drepturilor minoritare prevăzute în documentele internaţionale la care a aderat şi România, este o greşeală politică ce nu poate fi trecută cu vederea de către UDMR, dar nici de comunitatea europeană.

Dacă preşedintele României apreciază că şi după aceste afirmaţii relaţiile Uniunii noastre vor fi bune cu domnia sa, îl asigur pe preşedintele României că optimismul domniei sale este totalmente nefondat. Preşedintele Ion Iliescu, prin astfel de luări de poziţie faţă de maghiarime, riscă să spulbere dezideratul ca UDMR-ul să rămână cel mai disciplinat partener al Guvernului actual.

Este posibil ca relatarea cotidianului să nu fi fost cea mai exactă, este posibil că preşedintele, în loc de "mentalitate imperialistă", a vorbit de "mentalitatea imperială" a maghiarimii, dar nici aceasta nu schimbă esenţa gândurilor exprimate de domnia sa.

În orice caz, Preşedinţia nu a infirmat ştirea apărută în presă şi răspândită în lume, o ştire ce ar putea constitui şi obiectul unui conflict diplomatic.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă mulţumesc.