Parliamentary debates

Domnul Bogdan Olteanu:

Ultima intervenţie de astăzi, domnul deputat Aurel Vlădoiu. Am să rog secretariatul să invite secretarii de şedinţă, ca să trecem, după aceea la dezbaterile pe proiecte legislative.

Celelalte declaraţii politice se pot depune, până la sfârşitul şedinţei, la secretariat.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Declaraţia se intitulează: «Experimentul "România"».

Experimentul început în urmă cu 63 de ani continuă. Rezultatele, evaluate la intervale de timp de dimensiunea cincinalelor sau a multiplilor acestora, sunt de două feluri: proaste şi foarte proaste. Tenacitatea managerilor experimentului îşi are resursele în răbdarea proverbială a locuitorilor spaţiului carpato-danubiano-pontic. După fiecare eşec, ei sunt pregătiţi să se înhame la altul, înarmaţi cu credinţa că "Totul e de la Dumnezeu" şi "Dumnezeu nu doarme şi are El grijă".

România postbelică a fost teatrul unor experimente epocale importate din spaţiul cultural al învingătorului oriental, cu acordul total al învingătorului occidental şi al celui de dincolo de ocean.

Experimente ca naţionalizarea, înfrăţirea în colhozuri, industrializarea ţării, strămutarea satului la oraş erau însoţite indisolubil de mitingurile de bucurie şi osanalele închinate diriguitorilor.

După nouă cincinale de experiment socialist, managerii au hotărât că trebuie distrus totul şi iniţiat experimentul capitalist, adaptat exigenţelor globalizării.

Valorile sociale ale celor nouă cincinale au fost negate în bloc, iar antonimele acestora au fost proclamate ca valori fundamentale ale noii societăţi. Hoţul îmbogăţit peste noapte a devenit cetăţean respectabil, protejat de instituţii.

Făţărnicia s-a transformat în diplomaţie, iar minciuna a devenit fundamentul noului mod de viaţă de la toate nivelurile de organizare a societăţii. Patriotul a devenit retrograd iar patriotismul, anacronism.

Şi Experimentul continuă, cu concursul ambelor părţi, inclusiv al materialului de laborator.

Peste mai puţin de o lună, elevii claselor a XII-a vor susţine examenul de bacalaureat. Una dintre probele obligatorii este limba română, oral şi scris. Pe site-ul Ministerului Educaţiei se află deja postate variantele de subiecte pentru această probă. Elevii care au învăţat, profesorii şi factorii responsabili implicaţi în evoluţia, nu în involuţia societăţii, sunt îngroziţi de ceea ce le-a fost dat să vadă. Ministerul Educaţiei a reuşit să-i ignore complet pe aproape toţi marii scriitori, poeţi şi critici literari din programa pentru examenele de bacalaureat la proba orală de limba şi literatura română. Lipsesc cu desăvârşire George Călinescu, Caragiale, Marin Preda, Nichita Stănescu, George Coşbuc, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga ş.a. În schimb, potrivit specialiştilor în domeniu din presa centrală, absolvenţilor clasei a XII-a li se bagă pe gât textele Raportul Tismăneanu, Pactului Naţional pentru Educaţie, Ghidului Cetăţeanului Român în Uniunea Europeană, Raportului Centrului de Sociologie Urbană şi Regională şi conferinţele de presă ale unor oficiali europeni.

Mihai Eminescu, în anul în care universităţi puternice din Anglia şi Franţa l-au propus pentru titlul de cel mai mare poet-filosof al lumii, apare o singură dată, cu un articol din Ziarul "Timpul", în cele 100 de subiecte. Situaţia este identică în privinţa importanţei acordate lui Slavici, Rebreanu şi Blaga. O importanţă de cel puţin patru ori mai mare o au Mircea Cărtărescu şi Jonthan Scheele.

Opinia fostului preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion, unul dintre cei mai importanţi critici literari ai noştri, este că s-a comis o "confuzie generală de valori", prin "două erori grave": eliminarea unui număr important de mari scriitori şi critici literari şi introducerea unor publicişti actuali lipsiţi de relevanţă.

opinia mea, cu privire la acest act de depersonalizare a românilor, formulată în al 63-lea an al Experimentului românesc, nu conţine conceptul "eroare".

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.