Parliamentary debates

Domnul Daniel Florea:

"Fenomenul cerşetoriei în rândul copiilor"

Este vorba despre traficul de copii în toate formele sale, dar mai ales despre folosirea minorilor pentru cerşetorie.

Ce înseamnă cu adevărat filantropia în zilele noastre şi cum putem stopa acest fenomen?

Asociaţia "Telefonul copilului" atrage atenţia prin unul din proiectele sale asupra problemelor principale cauzate de fenomenul cerşetoriei, precum şi asupra creşterii gradului de conştientizare cu privire la efectele negative ale fenomenului cerşetoriei în rândul copiilor. Proiectul vine pe fondul creşterii numărului de copii ai străzii în România, dar şi al creşterii numărului de cazuri de cerşetorie înregistrat an de an.

Conform unei baze de date, la nivel naţional, au fost înregistrate 288 de apeluri în anul 2012, reprezentând o creştere de 9,50% faţă de anul 2011. Conform aceluiaşi proiect, se pare că sărăcia a fost indicată ca principalul factor declanşator al deciziei de a cerşi, în procentaj de 85,4%." Referitor la copiii care cerşesc sau prestează diverse activităţi lucrative (spală parbrizele maşinilor, încarcă-descarcă mărfuri, colectează obiecte reciclabile), în procentaj de 40,6%o influenţa familiei a fost indicată de adulţi ca principala cauză a faptului că unii minori cerşesc, în timp ce 75,2% dintre copii consideră că părinţii sunt cei care îi trimit pe copii să cerşească.

Un alt diagnostic alarmant şi de luat în consideraţie este lipsa de informare în rândul copiilor - mai puţin de jumătate dintre copiii chestionaţi au vorbit cu cineva despre copiii cerşetori şi riscurile la care aceştia se expun. Aşadar, bilanţul acestui proiect confirmă disfuncţionalităţile existente la nivelul familiei, în principal, pe fondul sărăciei extreme, un motiv în plus pentru reacţii concrete din partea societăţii civile şi a autorităţilor în vederea prevenirii acestor fenomene.

Aceasta este o problemă care ne priveşte pe noi toţi, într-un context de migraţie semnificativă în Europa, în ultimii ani, cerşetoria devenind o problemă acută pentru majoritatea ţărilor europene, în multe dintre acestea reglementările legislative subliniind foarte clar interzicerea cerşetoriei. Acest fenomen, din păcate, este asociat în majoritatea cazurilor cu imigranţii de etnie romă din Bulgaria şi România.

România se confruntă în prezent cu efecte din ce în ce mai negative din cauza acestui fenomen în rândul copiilor. Nu mai există nicio localitate din ţară unde să nu întâlnim copii la cerşit pe străzi, în zonele turistice sau în mijloacele de transport.

Noile prevederi ale Codului Penal incriminează mult mai dur acest fenomen, astfel: fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 ani. Dar a interzice cerşitul pur şi simplu este echivalent cu a condamna la foame şi lipsuri un număr, din păcate, foarte mare de copii, dacă e să ne referim doar la cerşetoria infantilă. De aceea, nicio măsură de limitare a acestui fenomen nu va avea efecte pozitive dacă nu va fi dublată şi de măsuri active de înlăturare a cauzelor cerşetoriei. Şi aici cred că rolul autorităţilor locale este unul esenţial.

Astfel, este de datoria noastră, în primul rând ca cetăţeni, alături de societatea civilă, să semnalăm cazurile de cerşetorie, în primul rând. Iar când sunt implicaţi copii, cu atât mai mult. Trebuie evidenţiată şi necesitatea creării mai multor centre care să-i primească şi să-i educe. De asemenea, este foarte importantă educarea şi învăţarea acestor copii de a face ceva util pentru câştigarea existenţei mai departe, ca să nu mai vorbim de faptul că locul acestor copii nu este pe stradă, ci la şcoală. Şi aici, împreună cu companiile şi organizaţiile nonguvernamentale, alături de societatea civilă, este necesară implicarea şi a primăriilor, a bisericii şi a şcolii.

Nu vom salva aceşti copii, nu vom salva societatea noastră oferind un leu pe stradă sau o farfurie cu mâncare într-un centru specializat, aceşti copii trebuie îndrumaţi şi învăţaţi să facă ceva, satisfacţia asumării vieţii venind împreună cu aceste lucruri.