Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of October 1, 2002
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.138/2002
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of October 1, 2002 |
Sittings of the Chamber of Deputies of October 1, 2002
| 1. | Intervenţii ale domnilor deputaţi: | ![]() |
|||
![]() |
1.14 | Nicolae Vasilescu - despre dezbaterile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la problemele riscurilor semnării acordurilor bilaterale privind Tribunalul Penal Internaţional; | ![]() |
||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat Nicolae Vasilescu. |
|
Doamnelor şi domnilor, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a dezbătut, zilele trecute, în procedură de urgenţă, problema riscurilor semnării acordurilor bilaterale privind Tribunalul penal internaţional, cerând oficial României să nu ratifice acordul cu Statele Unite. Graba cu care România a semnat acordul cu SUA privind imunitatea cetăţenilor americani, semnalată, de altfel, de noi de foarte mult timp, pune din nou în dificultate autorităţile de la Bucureşti în faţa instituţiilor europene. Comisia Europeană ne-a arătat obrazul pentru că suntem singura ţară europeană şi prima din lume, chiar înaintea Israelului, cel mai fidel aliat al americanilor, care a semnat acordul privind nejudecarea soldaţilor americani de către Curtea Penală Internaţională, înainte ca Uniunea Europeană să prezinte o poziţie vizavi de acest subiect. Celor 15 membre ale Uniunii şi ţărilor candidate la aderare li s-a dat undă verde de la Bruxelles să negocieze acorduri bilaterale cu Washington-ul, cu condiţia ca termenii acestora să nu lezeze prevederile acordului internaţional care reglementează funcţionarea CPI. Negocierile cu Statele Unite ar trebui să ţină seama de trei principii. În primul rând nu toţi cetăţenii americani ar urma să beneficieze de imunitate în faţa Curţii, ci doar aceia aflaţi în misiune oficială, trimişi de Washington în misiuni diplomatice sau militare. La rândul lor, autorităţile americane ar trebui să garanteze că persoanele de cetăţenie americană care s-ar face vinovate de crime aflate sub incidenţa Tribunalului Penal Internaţional vor fi judecate şi condamnate în Statele Unite. În al treilea rând, acordurile bilaterale încheiate cu SUA nu ar trebui să aibă reciprocitate, astfel încât europenii aflaţi pe teritoriul american să poată fi extrădaţi de către TPI. Termenii în care se vor negocia aceste acorduri bilaterale ar putea să nu fie pe placul Statelor Unite. Până acum, Washingtonul a insistat, după cum ştim, pentru acordarea de imunitate tuturor cetăţenilor americani şi nu doar militarilor sau diplomaţilor. Oricum, stabilirea unei poziţii comune la nivel european asupra CPI oferă, iată, o solidă bază de dialog pentru viitoarele negocieri cu SUA, nu şi pentru România, singurul stat candidat la Uniunea Europeană, care a semnat deja un acord cu Statele Unite, fără să ţină cont de prevederile Uniunii Europene. Experţi ai Comisiei Europene cred, de altfel, că un acord cu Statele Unite pentru asigurarea imunităţii cetăţenilor americani în faţa tribunalului este contrar, din punct de vedere legal, prevederilor Statutului Curţii Penale Internaţionale. Necesitatea înfiinţării acesteia a fost ca urmare a zguduirii conştiinţei umanităţii pentru milioanele de copii, femei, bătrâni devenite victime ale unor atrocităţi incredibile. Pentru a putea trimite când vor şi fără acordul nimănui comandouri ucigaşe în diferite ţări ale lumii, în misiuni de asasinare a teroriştilor, americanii au nevoie de imunitate absolută şi din partea celor pe care îi pot omorî din greşeală. Operaţiunile eronate ale americanilor în Bosnia Herzegovina, în Serbia, în Kosovo şi în Afganistan, ca să nu mai amintim de Hiroşima şi Nagasaki, soldate cu mii şi zeci de mii de morţi în rândul civililor, copii, femei, bătrâni, prin "greşirea ţintelor", sunt scuzate de către autori prin popularul, la ei şi cinicul universal "I am sorry". Doar pentru România întrarea în NATO cere sacrificii morale. Nici o ţară membră nu a recurs la concesii şi compromisuri de anvergura celor impuse României. Servilismul guvernanţilor noştri faţă de Washington este mascat de parteneriatul închipuit strategic al României cu SUA: să acceptăm nedemn orice ni se impune din lumea liberă, ca şi cum am avea altă cale, doar că suntem în lumea robilor. Este uşor, este simplu să dăm la infinit vina pe ruşi, pe nemţi, pe americani, pe oricine altcineva, fără a ne asuma marea vină de a nu simţi româneşte. Se îngroaşă rândurile celor care nu mai simt româneşte. Ca nişte "boi autentici" din "Plaiul cu boi" al lui Dinescu, care trag la carul manipulatorilor, guvernanţii români vor cu tot dinadinsul să intrăm în NATO, considerând că integrarea europeană mai poate aştepta. Ce avantaje ne aduce integrarea în NATO, în afară de faptul că... |
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Sintetizaţi, domnule deputat, sintetizaţi! |
|
Sunt la final, domnule preşedinte. |
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Aţi depăşit... |
|
"Tot ceea ce este necesar pentru triumful răului, spune Edmond Burke, este ca toţi cei buni să nu facă nimic". Vă mulţumesc. |



