Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Pavel Târpescu şi urmează domnul Puiu Haşoti, ultimul vorbitor. Între timp, au mai depus declaraţiile domnii Dobre Victor, Coifan Viorel, Adrian Moisoiu, Ioan Miclea şi Ioan Sonea.

Domnul Ioan Sonea (din sală):

Vă rog să reţineţi, este a doua oară când sunt "pasat"!

Domnul Pavel Târpescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doresc să prezint câteva considerente referitoare la Programul social şi Programul antisărăcie promovate de actualul Executiv, în sperenţa înlăturării unor tendinţe de minimalizare a importanţei acestora.

Implementarea acestor programe răspunde unor opţiuni strategice asumate pragmatic de Guvernul Adrian Năstase pentru relansarea economiei naţionale, combaterea sărăciei, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei şi protecţiei copilului, susţinerea domeniului educaţiei, cercetării şi culturii, ca factori strategici ai dezvoltării. Actualul Executiv acţionează pentru atingerea obiectivului strategic al Uniunii Europene pentru acest domeniu, şi anume, de a deveni cea mai dinamică şi competitivă economie din lume, cu o coeziune socială ridicată.

Acţionând pentru înfăptuirea obiectivului strategic european, Programul de guvernare pe perioada 2001-2004 urmăreşte asigurarea şi amplificarea sprijinului populaţiei pentru procesul de reformă economică, ce se poate obţine, dacă reforma promovează un model social bazat pe echilibrul dintre competiţie şi solidaritate.

Politica socială, în concepţia actualului Executiv, reprezintă o componentă a reformei şi nu o piedică în derularea acestuia, întrucât procesul de tranziţie îşi dovedeşte viabilitatea numai dacă se bucură de sprijinul şi particiaprea tuturor factorilor sociali. De aceea, Guvernul a intervenit cu un ansamblu de măsuri sociale concrete pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă ale unor categorii sociale defavorizate.

Programul social pe perioada 2001-2004 este racordat la principiul de bază al politicii sociale a Uniunii Europene, şi anume, consolidarea politicii sociale ca factor pozitiv, considerând că cea mai mare parte a cheltuielilor sociale destinate educaţiei şi sănătăţii înseamnă investiţie în resurse umane, cu efecte pozitive. Indexarea venitului minim garantat cu 17% de la 1 ianuarie 2003, ajutorarea familiilor cu venituri mici pentru traversarea perioadei de iarnă, acordarea de rechizite şcolare gratuite copiilor proveniţi din familiii cu venituri reduse, ajutor alimentar acordat zilnic copiilor din clasele I-IV, dotarea cu microbuze a şcolilor, continuarea acţiunii de recorelare şi indexare a pensiilor, ca şi extinderea magazinelor de tip economat, suplimentarea fondurilor pentru acordarea de medicamente în regim compensat şi gratuit, demonstrează preocuparea Guvernului de a implementa principiul solidarităţii sociale la nivel naţional.

La toate aceste preocupări se adaugă şi programul de construire a unor locuinţe sociale şi pentru tineri, destinate închirierii. Nu au fost neglijaţi nici cetăţenii afectaţi de calamităţi naturale, care au fost ajutaţi să-şi refacă gospodăriile şi nici agricultorii afectaţi de seceta din acest an.

Toate aceste măsuri şi rezultate favorabile obţinute de actualul Executiv sunt evidente, chiar dacă o parte din adversarii noştri politici se cantonează într-o anumită zonă a contestării, considerându-le "populiste". În realitate, măsurile de protecţie socială redau încrederea cetăţeanului în stat, aşezând nevoile populaţiei în centrul preocupărilor activităţii statale, reprezentând în mod egal interesul naţional, având ca finalitate redresarea economică, socială şi politică a ţării. Vă mulţumesc.