Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul Nicolae Leonăchescu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Recalcularea pensiilor, o nouă cacealma electorală a PSD".

Din patru în patru ani, PSD deplânge în tonuri paroxistice soarta pensionarilor. Nu este vorba însă de o compasiune sinceră, ci de un pragmatic calcul politicianist - cei peste şase milioane de pensionari reprezintă tot atâţia potenţiali votanţi la viitoarele alegeri şi care sunt foarte conştiincioşi în exercitarea dreptului de vot, deci o miză serioasă pentru cei angajaţi în bătălia pentru câştigarea puterii.

Şi, acum, intrând în ultimul an de mandat al guvernării sale, Ministerul Muncii şi premierul Adrian Năstase au anunţat cu surle şi trâmbiţe un nou program de recorelare a pensiilor, care va debuta însă în 2005, adică după alegeri. Cu alte cuvinte: "Pensionari, dacă vreţi pensii mai mari, votaţi-ne!"

Se mizează pe faptul că vârstnicii au uitat între timp că şi în 2000, în campania electorală, dar şi după câştigarea alegerilor, PSD a promis recalcularea pensiilor. De fapt, recalcularea nici nu trebuia promisă câtă vreme era stipulată chiar în Legea pensiilor, votată în Parlament în luna martie 2000. Şi, la urma urmei, era un act de echitate care ar fi adus pensiile la acelaşi numitor, radiind toate inechităţile apărute între pensionari începând din 1991, în funcţie de anul ieşirii la pensie. Cu alte cuvinte, PSD promitea pur şi simplu că va respecta Constituţia, care garantează egalitatea de tratament între toţi cetăţenii ţării. După alegeri însă, PSD şi-a dat brusc seama că nici Legea pensiilor, şi nici Legea fundamentală a ţării nu pot fi respectate din lipsă de bani, logistică şi documente şi, prin OUG nr.49/2000, a abrogat recalcularea. În locul acesteia, pensionarii s-au ales cu surogatul numit "Măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor" - HG nr.1315 din 2001, care nu numai că nu a eliminat inechităţile existente, ci a creat altele noi, întrucât recorelarea este numai parţială şi nu vizează toate pensiile.

De fapt, pentru marea masă a pensionarilor, recorelarea şi indexările trimestriale nici nu au acoperit măcar inflaţia din ultimii trei ani, astfel că cele mai multe pensii şi-au pierdut mult din puterea de cumpărare. Mai mult, indexarea anunţată în presă pentru trimestrul I 2004 de 1,7%, mai nou de 2%, după cât se laudă Guvernul, este o adevărată bătaie de joc, neacoperind nici măcar 1/3 din inflaţia ce se aşteaptă. Era 1,1 doar în luna ianuarie.

Speranţa guvernanţilor PSD că pensionarii, datorită slăbiciunilor inerente vârstei lor, vor uita de cacealmaua pe care cei ce au câştigat alegerile trecute le-au tras-o este deşartă. Ei nu sunt lăsaţi să uite de chiar PSD care, prin vocea cea mai autorizată, cea a premierului Adrian Năstase, declara nu demult, la întâlnirile cu pensionarii de la Reşiţa şi Arad din toamna trecută, că nu sunt bani pentru recalcularea şi majorarea pensiilor pentru că nu avem de unde - sunt 6,5 milioane de pensionari şi 4,5 milioane de salariaţi.

Aşadar, acum câteva luni, premierul constata că pentru pensionari nu sunt bani, că vistieria ţării este goală, ceea ce este în contradicţie vădită atât cu cele făgăduite în trecuta campanie electorală, cât şi cu noile promisiuni de recalculare a pensiilor. Şi, totuşi, pentru aceşti pensionari ar trebui să fie bani întrucât au contribuit întreaga lor viaţă la crearea fondului care să le asigure traiul la bătrâneţe - dacă nu îmbelşugat, măcar la limita decenţei. Şi asta, în condiţiile unui program de lucru intensiv impus de regimul comunist uneori chiar şi de şapte zile din şapte.

Nu este legal şi nici moral să se facă vreo legătură între numărul pensionarilor şi cel al salariaţilor, să se susţină că pentru cei 6,5 milioane de pensionari nu ajung contribuţiile la fondul de pensii ale celor 4,5 milioane de salariaţi.

Se omite deliberat să se spună că pensionarii de azi nu ar trebui să fie întreţinuţi de salariaţii actuali, întrucât ei, pensionarii, şi-au constituit anticipat fondul de pensii, cotizând lună de lună, vreme de 30 - 40 şi chiar 45 de ani la acest fond. Unde sunt aceşti bani? Nu cumva au fost păpaţi de stat, iar acum statul, prin vocea actualilor guvernanţi, se lamentează că nu mai are de unde? Faptul că s-a umblat la aceşti bani se cheamă furt, deturnare de fonduri. Cei ce s-au perindat la guvernare ar trebui să răspundă pentru aceasta.

Se trece sub tăcere şi faptul că, începând din 1990, numărul pensionarilor din România a fost majorat artificial prin succesiunea de acte normative care au reglementat pensionări anticipate sau la vârste timpurii, fără să se ţină seama de păstrarea unei proporţii normale între numărul de salariaţi şi numărul de pensionari. De fapt, cei aflaţi la guvernare, în ultimii 14 ani, au sacrificat deliberat, pe termen lung, milioane de oameni, urmărind o ţintă politică pe termen scurt, căci, prin falimentarea economiei, s-au desfiinţat tot atâtea locuri de muncă. Şi, pentru a nu provoca o revoltă generală, cu consecinţe incalculabile pentru cei aflaţi în fruntea bucatelor, guvernanţii au momit sau chiar au obligat oamenii la pensionări anticipate, fără să le spună că astfel îi condamnă la mizerie, căci ei ştiau că nu există resurse pentru aşa ceva.

Domnule prim-ministru,

Domnilor guvernanţi,

Sunt sau nu bani pentru recalcularea şi majorarea pensiilor, pentru care ar fi necesară, potrivit datelor apărute în presă, alocarea unei sume de 20.000 de miliarde de lei? De unde veţi lua aceşti bani, pe care, în toamnă, nu îi găseaţi?

Pentru a convinge pensionarii, populaţia, de sinceritatea şi realismul promisiunilor dumneavoastră, ar trebui ca, până la alegeri, să promovaţi şi să adoptaţi, cu maşina de vot de care dispuneţi, o lege care să instituie obligativitatea recalculării tuturor pensiilor, care să asigure o majorare reală a acestora, astfel valoarea punctului de pensie să crească cu cel puţin 45% din salariul mediu brut pe economie, iar sistemul de pensii să fie aşezat, în sfârşit, pe baze echitabile egale, fără discrepanţe şi distorsiuni actuale.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.