Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Tiberiu Sbârcea. Va urma domnul Ilie Merce. Domnii deputaţi Ion Bozgă, Emil Rus, Mircea Costache au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Intervenţia mea se intitulează "Oare, pentru omenire, data de 11 devine fatidică?"

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Este inimaginabil ce s-a putut întâmpla pe 11 martie 2004 în Spania unde în urma atentatului terorist s-au înregistrat până în prezent un număr de 200 morţi şi peste 1.500 de răniţi, ca un bilanţ a ceea ce spaniolii numesc acum "11 septembrie al Europei".

Printre aceste victime erau şi numeroşi români, care se aflau în trenurile - navetă care transportau zilnic la orele de vârf ale dimineţii lucrători din zonele periferice ale Madridului, multe dintre ele cartiere muncitoreşti, către centru.

Bilanţul tragic pentru România: 11 morţi, 6 dispăruţi şi 80 de răniţi.

În urma exploziilor care au avut loc la distanţă de 4-5 minute una de cealaltă, în trei din cele 4 trenuri, iar în al 4-lea, cu circa două ore mai târziu, s-a produs un câmp de fiare torsionate, sânge, şoc, carnagiu, cu alte cuvinte spus infernul pe pământ, producând panică, lacrimi, teamă, teroare, iar mai târziu flori şi lumânări aprinse în zona catastrofei, unde erau oameni arşi, trupuri sângerânde, bucăţi de carne şi oase.

Mass-media din întreaga lume semnalează faptul că a fost rândul Europei să cunoască tragedia unui "11 septembrie", însă în privinţa autorilor atentatelor sunt păreri împărţite între demenţii separatismului - gruparea ETA şi nebunii lui Dumnezeu - gruparea Al Qaeda, sau poate o altă dementă grupare. De fapt aceasta este întrebarea la care trebuie să se răspundă: cine se află în spatele criminalului act terorist ?

Milioane de cetăţeni din capitală şi din întreaga Spanie au manifestat în semn de solidaritate, sub sloganul "Alături de victime, de Constituţie şi pentru înfrângerea terorismului".

Regele Spaniei, Juan Carlos I a făcut apel în cursul unei intervenţii televizate la "unitate şi fermitate", împotriva barbariei teroriste.

În semn de solidaritate, în Franţa şi Germania drapelele naţionale au fost coborâte în bernă, iar în Portugalia a fost declarată o zi de doliu naţional.

În România, Guvernul României a decis ca ziua de 14 martie 2004 să fie decretată drept zi de doliu naţional, în memoria cetăţenilor români victime ale atentatelor teroriste din Spania. Drapelul naţional a fost coborât, duminică, 14 martie 2004, în bernă. Tot la această dată peste 1.000 de bucureşteni au străbătut centrul capitalei, până la Ambasada Spaniei, într-un "Marş al tăcerii", cu flori şi lumânări aprinse în mâini. De asemenea, pe tot cuprinsul ţării, în bisericii şi mănăstiri au avut loc slujbe de pomenire pentru toţii fiii Europei şi ai României. S-au făcut slujbe pentru pace în lume, voinţă de bine şi unitate.

Ne punem întrebarea dacă România se confruntă cu riscul imediat al unei ameninţări teroriste, la care trebuie să răspundem că este necesar ca la frontierele ţării, aeroporturi, gări şi alte locuri aglomerate să intensificăm controalele.

Răspunzând întrebării din titlul acestei intervenţii, terorismul nu va putea frânge credinţa în viitorul democratic al omenirii şi voinţa fermă de armonie paşnică.

Ca cetăţean al acestei planete sunt şocat de asemenea evenimente şi fac un apel către toţi locuitorii Terei de a realiza un front comun împotriva acestor specimene bolnave şi să plătească pe măsura faptelor lor.

Dumnezeu să ne dea gândul bun şi să ne ajute.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.