Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of April 17, 2007
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.54/2007
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of April 17, 2007 |
Sittings of the Chamber of Deputies of April 17, 2007
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.14 | Vasile Filip Soporan - declaraţie politică cu titlul "Nu batjocoriţi pensionarii, domnule prim-ministru Tăriceanu!"; | ![]() |
||
| ................................................ | |
|
|
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Vasile Soporan mi-a făcut o rugăminte de a fi luat cu prioritate. Dacă ceilalţi membri ai grupului sunt de acord? Vă rog, domnule deputat. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru înţelegere şi mulţumesc şi colegilor. Doresc să prezint declaraţia politică intitulată "Nu batjocoriţi pensionarii, domnule prim-ministru Tăriceanu!" De la începutul anului 2007, există o dezbatere politică care, din păcate, nu abordează problemele fundamentale ale cetăţenilor. La Bucureşti, în Parlament sau în faţa micilor ecrane ai impresia că pentru ţara noastră există numai lupta pentru putere între preşedintele Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu. Numai dezbaterea privind funcţionarea instituţiilor statului, în contextul în care una s-a spus de Alianţa D.A. în 2004, altceva s-a realizat în 2005-2006 şi cu totul altceva se gândeşte într-o nouă formulă pentru viitorul structurii guvernamentale în care a mai rămas jumătate de D.A., un "D.A." îndoielnic şi un singur partener, acela care a participat direct sau indirect la toate guvernările de după 1996. Când discuţi cu cetăţenii pe care-i reprezinţi, se confirmă convingerea că există cu totul şi cu totul alte priorităţi. Fără să realizez o ierarhizare a acestoa, număr câteva dintre ele: lipsa unei perspective pentru dezvoltare durabilă, în momentul de faţă consolidându-se specificul dezvoltării liberale, acela al dezvoltării speculative în care cumperi avantajos cu un euro şi vinzi onorabil după reţete sofisticate cu 100 de euro; utilizarea nejudicioasă şi fără priorităţi a banului public, la nivel central şi local, acolo unde serviciile şi instituţiile se grupează în jurul interesului economic care subordonează puterea politică în forme diferite; incapacitatea actualei puteri de a atrage prin proiecte şi prin programe şi, mai grav, prin lipsă de proceduri fondurile potenţiale ale Uniunii Europene, transformând prin această manieră România într-un contribuabil major şi într-un beneficiar minor al fondurilor Uniunea Europeană după un scenariu scris se pare în altă parte şi nu după priorităţile interesului naţional; lipsa cronică a locurilor de muncă şi a programelor de creare a acestora. România cu 4,5 milioane de angajaţi are un indice de 22% de ocuparea populaţiei faţă de 39% cât are Ungaria şi 40 spre 45 în marea majoritate a ţărilor membre ale Uniunii Europene; funcţionarea unui sistem de pensii cu mari inegalităţi în care colegi din aceeaşi generaţie şi cu aceeaşi pregătire, cu poziţii importante în funcţionarea mecanismelor economice şi sociale au o plajă a pensiilor de la 400 de lei, la 4500 de lei, această variaţie fiind determinată nu de activitatea desfăşurată, ci de poziţia domeniului într-o grilă de apreciere de o foarte mare subiectivitate; lipsa unui sistem naţional de salarizare pentru activităţile bugetare, fapt care determină mari inegalităţi cel puţin faţă de două domenii vitale pentru prezentul şi viitorul României, şi anume faţă de învăţământ şi sănătate publică; Neglijarea la nivelul acţiunilor guvernamentale şi a capitalului privat, a cercetării pentru dezvoltarea tehnologică, stare care demonstrează că poziţia României pentru aplicarea strategiei de la Lisabona este una pur formală, fără a se crea efecte asupra dezvoltării economice şi a bunăstării populaţiei. Pe lângă problemele enumerate, vecinul, prietenul, colegul nostru este presat şi de o problemă esenţială pentru el, cea a corectitudinii cu care se calculează drepturile pe care le are în special cele legate de pensionare. Sunt patetic şi frământat de inegalităţile la care sunt supuşi cei care au muncit în condiţii foarte grele, în metalurgie, în minerit, construcţii de maşini, industria chimică şi în alte domenii. Acest lucru este motivat de faptul că şi eu am lucrat într-unul din aceste domenii, aşa cum au făcut-o părinţii, soţia şi colegii mei. Astăzi, aceştia se confruntă cu o pensie de 350 de lei până la 400 de lei, într-o stare în care condiţiile de muncă le-au afectat grav sănătatea. În momentul de faţă, după ce au ştiut că un drept dobândit printr-o lege, e vorba de Legea nr.3 din 1977, nu poate fi anulat printr-o lege sau prin maniera în care este interpretată de o instituţie abilitată să slujească interesele cetăţenilor, aceştia se văd în situaţia de a li se anula retroactiv un drept câştigat, lucru interzis de Constituţie, art.15 alin.(2). Astfel, pentru exemplificare, cei care au avut un stagiu de cotizare realizat în grupele I şi II de muncă, la pensionare, pe baza Legii nr.3 din 1977, au avut o pensie majorată faţă de cei cu salariu şi vechime similară care au lucrat în condiţii normale, grupa III, iar în interpretarea dată de Casa judeţeană de pensii Cluj şi poate de alte case judeţene, pensia acestora se reduce cu 7 până la 50%. Se anulează acţiunea Legii nr.3 din 1977 art.(1) alin.(2) şi (3), Legea nr.19/2000 art.19 alin.(1), art.20, alin.(1), care impune diferenţierea activităţilor după dificultate şi periculozitate. Se încalcă Decizia 94 din 21 martie 2002 a Curţii Constituţinale care a stabilit că Legea 19 din 2000 nu conţine nici o reglementare care să afecteze pensiile stabilite anterior intrării în vigoare a acestei legi. Recalcularea pensiilor a fost prevăzută de Legea nr.19/2000 în aşa manieră încât să se asigure respectarea principiilor universal-recunoscute de drept stipulate clar în Constituţia României. În perioada 1996-31 martie 2001, asiguraţilor înscrişi la pensie li s-au diminuat şi limitat pensiile ca urmare a Hotărârii de Guvern nr.565/1996 şi Hotărârii de Guvern nr.848/1996, hotărâri abrogate la data intrării în vigoare a Legii 19/2000. Aceşti pensionari însă au suportat efectele negative până în anul 2005 când s-a realizat recalcularea pensiilor. Prin manevre subtile ale recalculării punctajului de pensie pentru perioada 2001-2005 s-a micşorat pensia la o serie de pensionari în mod samavolnic şi nejustificat. Numai un procent infim de cetăţeni a avut baza informativă pentru a obţine o corecţie pe calea justiţiei. Acestea fiind fptele prezentate cu obiectivitate în scrisoarea ce mi-a fost adresată, semnată în numele asiguraţilor de domnii Smaranda Nicolae şi Blaga Doru, domnule prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, vă soicit o clarificare a procedurilor de calcul din partea ministerului de resort, o mai bună aplicare a legilor la nivelul caselor judeţene de pensii, o altă atitudine faţă de cetăţean, restituirea integrală a prejudiciului faţă de cetăţenii afectaţi şi dispunerea de urgenţă a recaculării pensiilor din sistemul public şi limită de vârstă la cerere pentru persoanele care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale, grupa I şi II, în conformitate cu legislaţia în vigoare. la stabilirea punctajului mediu anual să se ia în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele nr.4 şi 5 la Legea nr.19 din 2000 şi a sporului pentru lucrul sistematic desfăşurat peste programul normal. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. |



