Parliamentary debates

Domnul Costel Alexe:

"Trag un semnal urgent de alarmă către Parlamentul României: Competiţia naţională pentru statutul de Capitală Europeană a Culturii 2021 este viciată de către PSD prin favorizări, abuzuri, obstrucţionări şi calcule politice"

Unul din cele mai importante proiecte europene pentru dezvoltarea competitivităţii şi a performanţei în domeniul cultural, prin utilizarea acesteia drept un motor de transformare a comunităţilor, este competiţia ce desemnează oraşe europene ale culturii. După cum probabil ştiţi, această titulatură nu este o simplă distincţie. Ea implică o expunere extraordinară la nivel naţional, regional, european şi internaţional şi face din toate pârghiile domeniului cultural adevărate mecanisme ale creşterii nivelului de trai, atragerii turiştilor şi a investiţiilor străine, creării locurilor de muncă şi sporirii bugetelor. Oraşele care au fost, de-a lungul timpului, capitale europene ale culturii s-au schimbat aproape total şi au rămas, pentru mult timp, locuri preferate de turişti, adevărate repere culturale, borne în harta europeană înţesată de sute sau mii de variante pentru destinaţii culturale, de agrement, investiţionale etc.

Începând din 1980, această iniţiativă va aduna până în 2019 nu mai puţin de 60 de citadele europene. Aşa cum a precizat şi Ministerul Culturii, în februarie anul acesta, atunci când a lansat în mod oficial competiţia naţională, "conceptul «Capitală Culturală Europeană» împlineşte, anul acesta, 30 de ani de la prima acţiune. În anul 1985, Atena a fost primul oraş desemnat Capitală Europeană. Oraşul câştigător din România va împărţi titlul, în 2021, cu un oraş din Grecia, dar şi cu un oraş câştigător din ţările candidate şi potenţialii candidaţi la UE (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Macedonia, Islanda, Muntenegru, Serbia). Ţările cu vocaţie europeană, cum ar fi Republica Moldova, ar putea de asemenea să desemneze un oraş asociat acţiunii."

La ora actuală, practic, au fost lansate toate datele oficiale pentru competiţie. Comisia Europeană, prin Direcţia Generală Educaţie şi Cultură, a lansat inclusiv ghidul pentru oraşele care se pregătesc pentru depunerea candidaturii (Capitalele europene ale culturii 2020-2033). Data limită de depunere a dosarelor de candidatură este 10 octombrie 2015. Va urma perioada de jurizare, în cadrul a două întâlniri: cea de preselecţie (noiembrie-decembrie 2015) şi cea de selecţie finală (septembrie 2016). Juriul va fi format din zece experţi europeni, numiţi de instituţiile europene.

Toate datele arată, până la acest moment, că această competiţie are o miză uriaşă. Pentru multe din oraşele României, câştigarea acestui titlu poate reprezenta pur şi simplu salvarea lor dintr-o anumită zonă gri, recâştigarea unui statut, atragerea atenţiei asupra unei regiuni sau comunităţi. Politic vorbind, miza este colosală, pentru că oraşul care va atrage acest titlu va aduce cu el în mod automat şi fonduri europene suplimentare, fonduri naţionale şi guvernamentale, rezolvarea problemelor infrastructurii, reconfigurarea elitelor locale, iar consensul politic de la centru va fi aproape automat, indiferent de schimbările electorale de după septembrie 2016. Niciun guvern nu va putea să nu susţină un oraş, chiar dacă acum competiţia este viciată de către PSD.

Sibiu şi Klaus Iohannis sunt împreună două modele edilitare, comunitare, administrative şi politice de succes. Un om care a avut viziunea de a transforma comunitatea sa, mizând pe un proiect care a modificat pentru totdeauna oraşul. Când mulţi primari, la începutul anilor 2000, nici nu ştiau cum arată graniţa de Vest a României, o aplicaţie pentru un proiect european sau construirea agendei discuţiilor cu un investitor, Iohannis a reuşit imposibilul. "Târgul de provincie Sibiu" a devenit o veritabilă capitală a culturii, o insulă de dezvoltare, un reper internaţional pe harta lumii. Iar această veste a făcut înconjurul ţării, al Europei şi al lumii. Aceasta a fost cartea sa de vizită, CV-ul său pentru a răzbi în lupta politică şi în câştigarea celei mai înalte demnităţi a statului român. Primul primar de provincie ajuns şef al statului stă pe un soclu care înseamnă o administraţie de succes, construită în jurul unui proiect temerar - capitală europeană a culturii.

Din păcate, Iaşi, oraşul meu, nu a avut această şansă în 2007. Capitală istorică a României, capitala culturală şi spirituală a naţiunii este în grea suferinţă, din perspectiva primarilor care i-au succedat la conducere după 1990.

Astăzi, în plină competiţie naţională pentru statutul de capitală europeană a culturii, oraşul meu, Iaşi, este într-o situaţie de neînchipuit. Nu are nicio strategie culturală, nu are nicio idee despre cum aceasta poate fi armonizată cu strategia de dezvoltare a oraşului, nu are un concept, un vehicul instituţional profesionist, nu a realizat la timp paşii birocratici necesari pentru a participa cu şanse de câştig la vestita competiţie.

Primarul PSD, Gheorghe Nichita, un duşman al culturii, care a lăsat în paragină aproape toate monumentele publice de patrimoniu din oraş, a transformat pregătirea pentru această competiţie într-un amestec de boicot, noncombat, luptă intestină, negociere politică, armă electorală şi vehicul de sifonare a banilor publici pentru sinecuri şi destinaţii fără nicio finalitate.

La început a intrat într-un conflict intern cu europarlamentarul Cătălin Ivan şi, pentru a-l bloca pe acesta din urmă, şi-a creat Fundaţia "Iaşi-capitală culturală europeană", pe care a înţesat-o de amatori şi sinecuri. S-a autoimpus preşedinte al fundaţiei, iar celelalte posturi din organigramă le-a umplut cu membri PSD sau lachei din primărie (funcţionari sau consilieri locali), tocmai pentru a avea propria jucărie. Au urmat doi ani de scandaluri eterne, contestări, acuze legate de fonduri publice: 500.000 de euro au fost risipiţi până acum fără nicio justificare sau folos. Haosul şi propaganda au pus pe drumuri primarii din Chişinău şi Cernăuţi, aceştia fiind păcăliţi că vor fi implicaţi în proiect. Acum câteva săptămâni, primarul a destituit directorul executiv al fundaţiei, impunând propriul agitator PSD.

Până acum fundaţia nu a fost în stare să redacteze o strategie culturală a municipiului (deşi fusese abilitată de Consiliul Local să facă acest lucru) şi nici integrată în cea de dezvoltare a oraşului. Toate etapele sunt întârziate, ba unele chiar falsificate, dacă e să calculăm după paşii din ghidul oficial. Doar liberalii s-au arătat dispuşi să susţină proiectul şi să pună la dispoziţie orice este nevoie, pentru ca oraşul să fie cu adevărat competitiv la momentul depunerii acestui dosar. Este aproape clar că primarul Gheorghe Nichita, pentru a nu-l supăra pe Victor Ponta, nici nu şi-a propus să facă vâlvă prea mare şi să facă treabă cu adevărat serioasă în privinţa candidaturii Iaşiului. Dar va fi, cu siguranţă, o temă de campanie electorală în 2016, pentru a provoca orgoliile ieşenilor. Decontul va veni după locale, adică în septembrie 2016.

Dar acest lucru nu este singurul care leagă PSD de vicierea acestei competiţii. Înainte de lansarea oficială a concursului, premierul PSD, Victor Ponta, şi-a declarat deschis sprijinul pentru Craiova, oraş căruia pare că i se oferă toate pârghiile instituţionale pe filieră PSD pentru a-şi spori şansele în competiţie. De curând, a fost organizată o gală la Bruxelles, în 2013 a fost realizată o gală la Ateneul Român din Bucureşti unde prezenţa premierului Ponta, alături de primarul-plagiator şi antieuropean (fost PRM), Lia Olguţa Vasilescu, a întipărit ideea că municipiul în cauză beneficiază de cel mai mare sprijin. Mai mult, investiţii uriaşe guvernamentale sunt prognozate la Craiova în perioada următoare, alte oraşe, inclusiv Iaşiul, fiind văduvite de orice sprijin din partea Executivului pentru marile proiecte. Favorizarea Craiovei este un proiect 100% pesedist, care viciază competiţia şi obstrucţionează concurenţa corectă şi obiectivă între oraşele candidate. Calculul politic merge către zona Olteniei, un bazin electoral masiv al PSD.

Vicierea de către PSD a competiţiei naţionale pentru statutul de capitală europeană a culturii 2021 a continuat cu implicarea Bucureştiului în acest proces. De curând, ARCUB a lansat proiectul pentru ca municipiul Bucureşti să fie oraş candidat, asta în condiţiile în care primarul PSD, Sorin Oprescu, este un duşman declarat al patrimoniului. Mai mult, intrarea Bucureştiului în competiţie ar sugruma pur şi simplu întreaga iniţiativă naţională, şansa oraşelor de provincie ar fi zdrobită. Nici sensul competiţiei europene nu este de a impune capitale naţionale ca oraşe culturale, ci de a dezvolta oraşe, prin intermediul culturii. Dar Victor Ponta este iarăşi laş, pentru a face o declaraţie pe subiect, în sensul de a nu încuraja primăria Bucureşti să intervină în această competiţie. Oprescu va candida din nou în 2016 pentru un nou mandat şi, din calcule politice, Ponta nu îşi permite să se răfuiască nici măcar de dragul capitalei europene a culturii.

Totodată, ministrul culturii, cărătorul de geantă al lui Ion Iliescu, care nu a activat în viaţa lui în domeniul cultural, ministru care nu are nici profesie şi nici carieră, nu este în stare să supună unei dezbateri naţionale sau parlamentare această competiţie. Nici nu ştie şi nici nu este interesat, totul este abandonat, în lipsa unei strategii naţionale în domeniul culturii.

Trag un semnal urgent de alarmă către Parlamentul României.

Competiţia naţională pentru statutul de Capitală Europeană a Culturii 2021 este viciată de către PSD prin favorizări, abuzuri, obstrucţionări şi calcule politice, menită să se stabilească în culise un câştigător dintr-un oraş cu primar PSD, dintr-o regiune tradiţional votantă majoritară PSD. Experţii europeni nu vor putea calcula "la rece", în lipsa unui lobby susţinut din partea unor alte oraşe, a unui noncombat pe linie de partid (Iaşi) şi a supralicitării cu fonduri şi evenimente pentru un oraş precum Craiova. Nesimţirea, reaua credinţă, bătaia de joc nu s-au oprit la 16 noiembrie 2014. Până şi în chestiunea capitalei culturale europene, PSD a reuşit să deturneze sensul real şi să instrumenteze competiţia în favoarea sa electorală şi a clovnului Viorel Ponta!