Parliamentary debates

Domnul Eugen Bejinariu:

M-am gândit mult până am decis să prezint în Parlamentul României declaraţia politică pe care o intitulez "Din nou despre unitatea şi identitatea naţională". Dar când în nordul Bucovinei (azi Ucraina) se reduc posibilităţile de exprimare deplină a identităţii româneşti, când fenomene asemănătoare au loc şi în Republica Moldova (Basarabia), începând cu numirea limbii române "limba moldovenească", dar când şi în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş din inima teritoriului României românii, acum minoritari numeric, au tot mai puţine spaţii de menţinere a limbii române, a tradiţiilor, obiceiurilor, a datinilor şi a simbolurilor naţionale, socotesc declaraţia politică de astăzi mai mult decât o obligaţie de parlamentar.

În Articolul 1 din Constituţie scrie că "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil", articol tot mai frecvent ignorat de liderii maghiari, dar şi mereu adus în preajma cererii schimbării. Treptat şi nestingherite de nimeni autorităţile administraţiei publice locale din judeţele Harghita, Covasna şi parţial din Mureş modifică tot ce mai este românesc în localităţi - sate şi oraşe.

Bunăoară, în oraşe au fost schimbate numele străzilor şi acum toate au nume de persoane şi personalităţi maghiare, sunt afişate plăcuţe bilingve cu numele româneşti "şterse" de vreme, statui, mai mari sau mai mici, ale unor pictori, muzicieni şi scriitori de care noi nici n-am auzit. Până şi în parcul cu lacul cu nuferi din oraşul Sfântu Gheorghe este instalat un husar, în mărime naturală, făcut din plastic, iar alături, pe prima clădire oficială, flutură trei steaguri: steagul UE, steagul României şi steagul Ţinutului Secuiesc sub care se află stema acestui Ţinut, "simbolul" secuilor de pe vremea Imperiului Austro-Ungar. Nu mai vorbesc de dispreţul faţă de însemnele statului român la manifestările publice, dar şi în mod curent în aceste localităţi în care românii sunt minoritari. Afişele teatrelor şi ale spectacolelor, toate sunt scrise în limba maghiară, inclusiv tichetele de parcare şi respectiv biletele de autobuz. Totul slujeşte o singură idee: ştergerea unei istorii şi punerea alteia în loc.

Intrând într-o primărie vom constata nu numai că la Biroul de relaţii cu publicul nu se vorbeşte decât în limba maghiară, dar aflăm că în aceste instituţii nu lucrează niciun angajat de etnie română. Oraşul Sfântu Gheorghe are 14.000 locuitori de etnie română, ceea ce înseamnă un sfert din totalul populaţiei localităţii. în consiliul local, din totalul de 20 consilieri, români sunt numai 5, iar în consiliul judeţean, din 30 consilieri, români sunt numai 4 şi, ca urmare, maghiarii controlează întreaga administraţie locală.

Şcolile pentru elevii de etnie maghiară funcţionează separat de cele pentru elevii români. Nici unul din principiile directoare ale Legii educaţiei, bunăoară, nu face trimitere la necesitatea cunoaşterii istoriei şi a civilizaţiei româneşti, în vreme ce pentru minorităţi prezintă această cerinţă explicit şi imperativ. Istoria şi geografia se vor preda în limba maghiară, iar limba română în şcolile cu limba de predare maghiară se va studia ca o limbă străină. După atâtea manifestări antiromâneşti din aceste judeţe şi din străinătate, iată că a venit vremea ca să fie propusă moneda Ţinutului Secuiesc numită "sic".

Nu demult vicepremierul maghiar ne-a spus că autonomia Ţinutului Secuiesc "Este o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari" pentru că aceştia trebuie să aibă guvern propriu, steag şi imn. Partidul Civic Maghiar care s-a născut sub oblăduirea domnului Laszlo Tökes, azi vicepreşedintele Parlamentului European, ajuns aici cu sprijinul europarlamentarilor români din PDL, vrea federalizarea României cu orice preţ, după orice model, numai autonomie să fie.

Autorităţile statului român nu au avut până acum niciun fel de reacţie. în nici un caz nu credem că sunt de acord cu astfel de privilegii şi de pretenţii viitoare ale liderilor UDMR sau PCM. Dar dorinţa rămânerii la guvernare este mai mare decât orice alt interes, fie el şi interesul naţional mereu doar clamat la Guvernul României.

Vă cerem, domnule prim-ministru Emil Boc, să aveţi reacţii şi conduita de bun român, să asiguraţi exprimarea fără excepţii şi peste tot în ţara noastră a prevederilor din primul articol din Constituţia României şi să puneţi pe primul plan şi în realitate interesul naţional.