Parliamentary debates

Domnul Ioan Miclea:

Declaraţie politică: "Identitatea culturală a maghiarimii transilvănene pusă în pericol de conducătorii ei".

În declaraţia politică pe care o prezint astăzi în faţa dumneavoastră mă fac apărătorul etniei maghiare transilvănene, a cărei identitate culturală, dar şi existenţială, este pusă în pericol de tot mai desele acţiuni iniţiate şi desfăşurate de conducătorii diverselor organizaţii iredentiste, fasciste şi extremiste maghiare. În ultimii ani, au apărut pe scena politico-socială din România o puzderie de organizaţii maghiare, care, fără excepţie, se declară luptătoare pentru obţinerea autonomiei culturale, teritoriale şi etnice a populaţiei maghiare din Transilvania, în totalitatea ei sau a unor segmente din ea.

Că aceste organizaţii luptă pentru conservarea identităţii culturale a maghiarimii ardelene nu poate deranja pe nimeni, însă, din păcate, fără excepţie, în doctrinele acestora se lansează atacuri grave la politica Guvernului român privind minorităţile, la sprijinul ce li se dă (sau nu li se dă) pentru a-şi conserva identitatea. Desigur că aserţiunile unor Laslo Tokes sau ale conducătorilor Consiliului Naţional Secuiesc, ale Comunităţii Celor 64 de Comitate sau ale Organizaţiei "Tinerii Maghiari Uniţi" şi altele nu sunt de mult luate în serios de către reprezentanţii Guvernului, dar, din păcate, nici ai partidele politice româneşti. Acst lucru poate genera lucruri ce pot scăpa controlului politic şi civil, precum pot crea grave perturbaţii în pacea etnică din zona transilvană a ţării.

La recentele manifestări iredentiste de la Budapesta, în cadrul cărora fanatici iredentişti şi extremişti maghiari, sub oblăduirea binevoitoare a guvernanţilor, au proferat ameninţări la aadresa sârbilor (Voivodina), Ucrainei, Slovaciei, României, dar şi a evreilor, întreţinând o periculoasă atitudine antisemită maghiară, manifestanţii au atacat dur nu numai Uniunea Europeană şi Consiliul European de la Copenhaga (1993) privind criteriile de aderare şi promovează şantajul politic, dar au atacat şi tratate mai vechi, recunoscute cândva de propria guvernare, şi au cerut revizuirea sau anularea lor, prin devize şi lozinci aberante ("Să piară Trianonul!"). În cadrul acestor manifestări, participanţii au purtat portrelele lui Hitler şi Horty, lucru ce demonstrează fără putere de tăgadă caracterul lor abject şi periculos.

Am insistat asupra acestor manifestaţii care au avut loc la Budapesta recent, atât pentru faptul că ele au fost îndreptate şi împotriva României, cât şi pentru că la ele au participat mulţi tineri români de etnie maghiară, dar mai ales pentru faptul că împotriva lor nu a luat atitudine nici un partid politic românesc (cu excepţia PRM) şi, ceea ce este mai grav, nici Guvernul României. Tot atât de grav este şi faptul că unele dintre organizaţiile care au iniţiat şi participat la aceste manifestări au ramificaţii şi filiale pe teritoriul României şi deşi sunt cunoscute foarte bine de către Guvernul României, nu au fost interzise, conform legilor româneşti în vigoare. Mă refer aici în primul rând la organizaţia denumită "Tinerii pentru Cele 64 de Comitate" (atâtea au fost pe vremea Ungariei Mari, incluzându-le şi pe cele d epe teritoriul românesc, vremelnic ocupat), dar şi la organizaţia denumită EMI (Tinerii Maghiari Uniţi), cu sediul la Oradea.

Lipsa de legitimitate şi realism, dar mai ales utopia şi consecinţele asupra proprului interes de stat naţional sau specific pentru minoritatea maghiară, trebuie să devină tot mai evidente şi pentru civilizaţia maghiarimii, atât din Ungaria, cât şi în comunităţile ungureşti din afara ei, interesându-ne, desigur, primordial situaţia celei din România.

Trebuie neapărat să luăm în calcul faptul că în Ungaria se intensifică şi se înmulţesc, atât la nivelul organizaţiilor iredentisto-fasciste, cât şi în rândul partidelor politice şi la nivel guvernamental, atitudini şi manifestări ostile României şi Tratatului de la Trianon. Dacă aceste manifestaţii vor influenţa şi politica Guvernului maghiar (în condiţiile unor viitori ani electorali), atunci ne vom trezi în situaţia că Parlamentul Ungariei ne va da un vot negativ cu ocazia aderării noastre la Uniunea Europeană sau va şantaja Uniunea Europeană şi România pe tema Tratatului de la Trianon, lucruri ce ar fi catastrofale pentru viitorul nostru politic şi social.

De aceea, credem că ar fi înţelept şi în folosul întregii societăţi româneşti ca partidele politice, dar şi organizaţiile civice, să pornească o acţiune concertată, care să aibă drept scop unic de a face populaţia românească de etnie maghiară din ţară să-şi înţeleagă menirea şi interesele ei. Să înţeleagă că dezvoltarea ei socială şi politică viitoare nu poate fi decât legată de interesele majorităţii româneşti, să înţeleagă că manifestările iredentiste, fasciste şi extremiste la care participă unii dintre componenţii ei îi pun pe ei şi, alături de ei, pe românii majoritari, în pericolul de a pierde sau amâna aderarea României la Uniunea Europeană, cu toate consecinţele păgubitoare ce decurg din acest fapt.

Ar fi ideal ca şefii UDMR şi ai altor organizaţii politice sau civile ungureşti din România să îşi înţeleagă clar interesul şi să-şi canalizeze eforturile şi acţiunile spre o dezvoltare a identităţii etniei lor, alături de interesul poporului român, în cadrul graniţelor legitime ale ţării în care s-au născut şi trăiesc: România. Altfel, se vor autodistruge, deoarece Europa nu va tolera mişcări separatiste şi autonomiste în cadrul Uniunii sale.