Tudor Ciuhodaru
Tudor Ciuhodaru

Sittings of the Chamber of Deputies of February 3, 2015

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.8/2015
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of February 3, 2015

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.153 Tudor Ciuhodaru - declaraţie politică: - "Proiect de lege pentru ca bătăuşii să nu mai facă legea în spitale";

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Proiect de lege pentru ca bătăuşii să nu mai facă legea în spitale"

Este nevoie de un nou proiect de lege pentru ca bătăuşii să nu mai facă legea în spitale. Cazul doctorului din Galaţi, agresat de un necunoscut în incinta spitalului, nu este singular. Aceste cazuri au devenit o tradiţie şi un subiect uzual de breaking news, dar mai ales coşmarul ce-l trăiesc colegii mei din Unităţile de primire a urgenţelor şi de la Salvare, puşi să plătească chiar cu propria integritate fizică continua deteriorare a condiţiilor în care se desfăşoară actul medical. Cazurile acestea au devenit atât de numeroase, încât puţini îşi mai amintesc de doctorul Dan Velcelean, din localitatea timişeană Variaş, ucis pe 13 iulie 2008 cu un cuţit de bucătărie de ruda unui pacient. Se pare însă că personalul medical va mai avea de suportat multe abuzuri şi agresiuni în timp ce îşi desfăşoară activitatea.

Prin noul meu proiect de lege, ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva personalului medical aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate, la fel ca în cazul celor comise asupra unui poliţist sau jandarm.

Toate cele trei profesii au drept scop binele cetăţeanului, dar, în timp ce poliţiştii şi jandarmii au şi pregătirea şi echipamentul necesar pentru a răspunde unor astfel de agresiuni, personalul medical este expus direct la astfel de situaţii, iar agresarea acestuia în timp ce îşi desfăşoară activitatea se poate solda şi cu pierderea vieţii celor trataţi în acel moment.

Concret, alin. (4) al art. 257, din Legea nr. 286/2009 privind Cod penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, se modifică şi se completează după cum urmează:

"(4) Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist, jandarm sau asupra personalului medical, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate."

În urmă cu mai bine de patru ani am propus Parlamentului un proiect legislativ privind înăsprirea pedepselor pentru cei care agresează personalul medical aflat în misiune. Motivele acestei legi sunt clare. Pe de o parte, din ce în ce mai mulţi dintre cei care încearcă să salveze vieţi sunt agresaţi, umiliţi, înjunghiaţi, bătuţi, de multe ori chiar de către cei cărora le salvează viaţa, iar pe de altă parte aşa-zisele sisteme în care s-au investit sute de mii de euro au dovedit doar că nu există mijloace eficiente de protecţie sau acestea sunt iluzorii.

Consider că sancţionarea fermă a actelor de violenţă împotriva personalului medical va descuraja această agresivitate şi va permite cadrelor medicale să poată acţiona eficient în interesul pacienţilor.

Actuala lege, adoptată în 2012 în varianta guvernamentală, pe lângă meritul de a fi un copy-paste al proiectului meu de lege, duce în derizoriu o astfel de iniţiativă, prin faptul că a îmblânzit pedeapsa pentru astfel de fapte, ce pot fi reduse la simple amenzi. Reamintesc că proiectul meu legislativ prevedea şi autosesizarea organelor abilitate pentru rezolvarea acestor cazuri, pe când proiectul guvernamental trimite tot victimele să bată din poartă-n poartă pe la diverse instituţii.

Am vrut şi vreau în continuare ca protecţia colegilor mei aflaţi în misiune să fie asigurată corespunzător. De aceea, i-am interpelat pe miniştrii sănătăţii şi justiţiei, solicitând ca astfel de pedepse să nu poată fi reduse şi să se asigure victimelor o asigurare de viaţa implicită. Preocupaţi cu securitatea de prin calculatoare, nu au găsit nici până azi timp pentru a face ceva. Câţi medici şi asistenţi trebuie să mai moară?!