Parliamentary debates

Domnul Florentin Gust Băloşin:

"Stop şomajului în rândul tinerilor! Guvernul face un pas corect către dezamorsarea unei bombe sociale"

Şomajul în rândul tinerilor este o ameninţare pentru dezvoltarea economică şi pentru democraţia din România. Cu fiecare tânăr care nu-şi poate găsi un loc de muncă se înregistrează o triplă pierdere: tânărul îşi pierde speranţa că anii de şcoală îi sunt de vreun folos în România şi de cele mai multe ori pleacă în străinătate; statul, în loc să beneficieze de pe urma muncii tinerilor, ajunge să plătească ajutoare de şomaj sau alte forme de asistenţă socială; angajatorii au tot mai puţină forţă de muncă înalt calificată sau calificată la dispoziţie.

Conform statisticilor actuale, peste 23% din tinerii din România nu au un loc de muncă. Mai mult, potrivit declaraţiilor ministrului muncii, şomajul în rândul tinerilor ar putea ajunge în acest an să depăşească «pragul de alarmă» de 25%. Cu unu din patru tineri fără un loc de muncă putem vorbi răspicat şi realist despre pericolul unei generaţii pierdute şi despre o adevărată bombă pusă la temelia societăţii noastre. Nu avem cum să închidem ochii sau să ne uităm în altă parte, sperând că această problemă va dispărea. Nu va dispărea dacă nu acţionăm, ca Guvern şi Parlament, iar scopul declaraţiei mele politice de astăzi este nu doar de a trage un semnal de alarmă, dar şi de a saluta şi încuraja măsurile pe care Legislativul şi Executivul sunt pe cale să le ia în acest domeniu.

Revenind la absolvenţii de studii superioare, vreau să vă aduc la cunoştinţă rezultatele unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Muncii. Astfel, 15% dintre tinerii români sunt «prea educaţi» comparativ cu cererea pieţei, un nivel mai ridicat decât în Marea Britanie şi în Germania, de exemplu. Rata şomajului în rândul tinerilor cu educaţie terţiară (şcoli tehnice şi facultăţi) este foarte mare în România, ajungând la 29,3% în 2011, în creştere faţă de 2010 şi mai mult decât triplă faţă de nivelul anului 2000. Iată, nu doar lipsa de calificare, ci şi supracalificarea aduce mari dificultăţi tinerilor în a-şi găsi un loc de muncă! Iată încă un subiect pe care Parlamentul, prin Camera Deputaţilor în ipostază de Cameră decizională, trebuie să îl dezbată şi să acţioneze!

Doresc să salut iniţiativa Guvernului de a propune o Lege privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior (PL-x nr. 319/2013). Totodată, îmi exprim speranţa că astăzi vom vota această lege, aflată de altfel pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, şi o vom trimite spre promulgare către Preşedintele României. Tinerii absolvenţi de studii superioare aşteaptă această lege, mediul de afaceri aşteaptă această lege, Guvernul o defineşte drept prioritate legislativă şi este datoria noastră, ca reprezentanţi ai românilor, să răspundem acestei chemări printr-un vot hotărât şi pozitiv.

Îmi voi permite să aduc câteva argumente în favoarea legii, pornind de la prevederile sale şi de la realităţile societăţii româneşti.

În primul rând, voi spune că această lege răspunde angajamentelor asumate prin Programul de guvernare 2012 - 2016, unde, la capitolul 14, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi-a asumat responsabilitatea promovării legii internshipului. Prin acţiunile lor, Guvernul şi USL sunt aşadar în situaţia de a bifa încă o promisiune îndeplinită.

În al doilea rând, proiectul de act normativ vizează adaptarea legislaţiei româneşti la cerinţele UE în materie de stagii pentru absolvenţi, pentru a facilita tranziţia tinerilor din sistemul educaţional către piaţa muncii. Mai concret, legea stabileşte cadrul normativ de reglementare a stagiului, detaliind modalitatea sa de realizare. Astfel, cel mai important, se creează premisele pentru recunoaşterea vechimii în specialitate dacă stagiarul şi-a îndeplinit sarcinile, înlăturându-se o mare piedică pe care tinerii o resimţeau atunci când îşi căutau un loc de muncă - lipsa de experienţă profesională. În plus, se stabilesc obiectivele clare de efectuare a stagiului; se reglementează salarizarea stagiarilor la debutul în profesie, corespunzător nivelului de calificare obţinut prin studii; se stabileşte accesul la formare al stagiarului, direct la locul de muncă sub îndrumarea angajatorului şi se asigură accesul la un stagiu de calitate care să permită stagiarilor însuşirea de competenţe şi deprinderi profesionale.

În al treilea rând, proiectul de lege stabileşte sursele de finanţare a efectuării stagiului, fie că este vorba despre bugetul propriu al angajatorului, despre Fondul Social European, despre bugetul asigurărilor pentru şomaj, despre sponsorizări ale persoanelor fizice sau juridice sau despre alte surse, în condiţiile legii.

În al patrulea rând, prin proiectul de lege se creează premisele îmbunătăţirii legăturilor între sistemul de învăţământ şi piaţa muncii. Mai mult, angajatorii sunt stimulaţi să formeze stagiari, putând primi pentru fiecare stagiar, în limita fondurilor alocate pentru această destinaţie, din bugetul asigurărilor pentru şomaj şi pe perioada derulării contractului de stagiu, o sumă egală cu 50% din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj aflat în vigoare.

Consider fundamental acest proiect de lege, în condiţiile adoptării la nivel european a «Garanţiei pentru tineri», care prevede ca tinerilor absolvenţi să li se ofere o formă de ocupare în primele patru luni de la finalizarea studiilor: un loc de muncă, acces la educaţie sau la programe de formare sau reconversie profesională.

Legea propusă de Guvern este un pas în direcţia corectă, care sper că va fi tratat ca atare de către Parlament şi îmi exprim speranţa că reglementări similare vor urma pentru a le arăta tinerilor respectul cuvenit şi pentru a le da mesajul că viitorul lor este aici, acasă, în România. USL înţelege să lupte împotriva şomajului în rândul tinerilor, anihilând astfel o mare sursă de nemulţumire şi de revoltă la nivel societal.