Parliamentary debates

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu, se pregăteşte domnul deputat Barbu Piţigoi.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor deputaţi,

Intitulez intervenţia mea "120 de jurnalişti din 20 de ţări la instructaj politic la Bucureşti".

În discursul domniei sale şi în răspunsurile la cele 18 întrebări, domnul preşedinte Emil Constantinescu a încercat, la această întâlnire, translarea politicii coaliţiei guvernamentale şi în comunităţile româneşti de peste hotare. Iată numai câteva argumente care îngrijorează deopotrivă.

1. S-a spus că actele juridice ale regimului comunist puteau fi declarate nule imediat după revolta din 1989. Înlocuirea peste noapte a legislaţiei dintr-o ţară care a stat aproape 50 de ani sub dictatura comunistă, este o utopie şi o acuză propagandistică şi ne miră că vine de la Preşedinţie, iar în 1989 nu a fost o revoltă, că dacă ar fi fost revoltă, domnul preşedinte Emil Constantinescu rămânea o vreme lector universitar la Geologie şi secretar PCR.

2. Stoparea emigrării materiei cenuşii nu este întru totul fericită, s-a spus cu acelaşi prilej, că doar în străinătate s-a format Enescu, Brâncuşi, Ionesco, Palade şi alţii. Actuala Putere, în loc să sprijine financiar cercetarea şi să ridice salariile cercetătorilor din reţeaua Academiei Române, îi îndeamnă să plece în străinătate, unde se vor realiza. Aceasta este politica Puterii faţă de inteligenţa românească în acţiune.

3. Revenirea la putere a PDSR a fost prezentată şi aici ca un pericol, deoarece chipurile ar opri reformele în România şi ar anula şansele integrării ţării în structurile euro-atlantice. Iată că alături de politica actualei Puteri care a provocat declinul economic general, şomajul, privatizarea pe nimic şi sărăcia vine acum politica vădit electorală de susţinere a continuităţii la guvernare a coaliţiei CDR-PD-UDMR şi în mandatul 2000-2004.

4. Domnul preşedinte a simţit nevoia să ne spună cu gravă autoritate: " Niciodată în istoria sa, poporul român nu a avut mai bine asigurate suveranitatea, integritatea, independenţa şi unitatea sa". Şi ne-o spune după victorioasa semnare a Tratatului româno-ucrainean, după războiul din Iugoslavia şi după ce, cu câteva zile înainte, a declarat că nu se pricepe deloc la istorie, dar a cerut comisiilor de specialitate ale Parlamentului să nu se mai amestece în problemele manualelor de istorie. Istoria românilor în şcoală trebuind să rămână pe seama istoricilor reali de felul: Doru Dumitrescu, Sorin Mitu, Lucian Boia şi alţii. În zilele următoare, jurnaliştii au fost instruiţi de către specialişti şi analişti în problemele proprietăţii din România în aceeaşi optică CD-ristă. Noroc este că jurnaliştii din diaspora au şi instrucţie şi apartenenţă românească.

Mulţumesc.