Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al P.D., doamna deputat Roberta Anastase.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se referă la "Mărţişor - semnificaţie, istorie, legendă".

Mărţişorul era un dar ce şi-l trimiteau românii unul altuia de ziua de 1 martie şi consta într-un bănuţ de aur spânzutat de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gât, până când întâlnea cea dintâi rază înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit.

Bănuţul însemna îmbelşugarea; firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă, precum crinul şi rumenă ca roza, iar ofranda făcută reginei florilor era o salutare poetică adresată primăverii. Aşa aveau vechii români obiceiul de a se ura în ziua de 1 martie.

Mărţişorul este o sărbătoare specific românească, care celebrează venirea primăverii. În această zi, oferim persoanelor apropiate mărţişoare în semn de mulţumire.

Cu privire la simbolul mărţişorului circulă şi unele legende: cea a Babei Dochia, a Soarelui şi a Primăverii.

Prima zi a primăverii este ziua Babei Dochia, o bătrână zeiţă agrară, care moare de 1 martie şi renaşte de mucenici, pe 9 martie. Dochia aduce aminte de marea zeiţă Terra Mater şi poate fi asociată cu Diana şi Iuno de la romani şi cu Hera şi Artemis de la greci.

Legenda Soarelui spune că acesta este întruchipat de un bărbat chipeş, care a fost întemniţat de un dragon şi eliberat de un tânăr curajos, după o călătorie de trei anotimpuri şi o luptă acerbă. Tânărul nu a mai apucat venirea primăverii, dar viaţa sa a servit unui scop nobil. De atunci, oamenii obişnuiesc să împletească doi ciucuri: unul alb şi unul roşu.

Mărţişorul este un simbol tot mai bogat în semnificaţii, odată cu trecerea timpului, în ciuda faptului că etnografii de la începutul secolului, nu-i prea dădeau şanse de supravieţuire.

Din bătrâni, se spune că, după cum este vremea în prima zi a lui martie, aşa va fi toată primăvara, dar şi vara. În satele transilvănene, mărţişorul se agaţă şi la porţi, ferestre, la coarnele animalelor, la toarta găleţilor, pentru îndepărtarea deochiului, a spiritelor rele, pentru a invoca viaţă, puterea regeneratoare, care se crede că ar fi stimulată prin însăşi culoarea vieţii.

În Banat, fetele adună stropi de apă sau nea de pe frunzele fragilor din pădure, ca să se spele pe obraji, rostind un descântec.

Incontestabil, mărţişorul este o sărbătoare a noastră, a tuturor românilor.

Vă invit să păstrăm această tradiţie şi să dăruim în ziua de mâine tradiţionala fundiţă de roşu cu alb, la care se adaugă alte simboluri ale norocului.

Aşa vom face noi, membrii Grupului de euro-observatori ai Partidului Democrat, care vom oferi tuturor doamnelor şi domnişoarelor membre ale Parlamentului European un simbol al tradiţiei româneşti, în semn de preţuire, admiraţie şi prietenie.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.