Parliamentary debates

Domnul Daniel Florea:

"Măsurile luate de guvernul Ponta generează efecte pozitive"

Tema corupţiei la nivel înalt ne-a acaparat pe toţi în aceste zile, dar consider că nu trebuie lăsate deoparte şi celelalte evenimente deosebit de importante.

După cum ştim cu toţii, delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional şi a Comisiei Europene a avut o serie de întâlniri la nivel înalt cu autorităţile din România, cu ocazia vizitei programate în perioada 27 ianuarie-10 februarie, pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, aprobat în septembrie 2013.

România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie. Scopul înţelegerii este acela de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România 1-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

Faptul că economia României se află în continuare pe un trend ascendent, fapt confirmat şi de ultimele estimări ale Comisiei Europene, se datorează măsurilor susţinute de către Guvernul Ponta ce au avut un ecou pozitiv şi un efect de stimulare şi întărire a economiei naţionale. Discuţiile premierului cu delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional şi a Comisiei Europene purtate cu ocazia întâlnirii de luni au avut în principal ca temă negocierea celor două subiecte sensibile: liberalizarea preţului la gaze şi găsirea unei soluţii pentru problema Complexului Energetic Hunedoara.

Continuarea măsurilor de liberalizare a preţurilor la gaze a fost pusă în discuţie, primul-ministru susţinând că până la întâlnirea din aprilie va prezenta un calendar, acceptând unele măsuri de eficientizare dar fără a diminua rolul industriei de producere a energiei pe bază de cărbune din România, a locurilor de muncă şi a echilibrului social.

România are o economie stabilă, iar conform celor mai recente previziuni economice de iarnă elaborate de Comisia Europeană, se estimează că România va înregistra o creştere economică accentuată atât în 2015, cât şi în 2016, în special, datorită cererii interne, susţinută de o piaţă a muncii stabilă, astfel că, în anul 2015 România ar putea înregistra o creştere economică de 2,7%, a arătat Comisia Europeană în Prognoza de iarnă 2015, care indică o îmbunătăţire cu 0,3 puncte procentuale a estimării avansului ţării faţă de Prognoza de toamnă emisă în 2014. De asemenea, Comisia Europeană prognozează că până la sfârşitul lui 2016 ţara noastră va înregistra o creştere economică de 2,9%.

România a continuat să îşi reducă vulnerabilităţile fiscale, iar în ultimii ani s-a axat pe reducerea de cheltuieli pentru a aduce deficitul fiscal la 1,9% din PIB în anul 2014, o reducere cu 7 puncte procentuale în termeni structurali. Ţinta de deficit pentru anul 2015, de 1,8% din PIB, va contribui la aşezarea datoriei publice pe o traiectorie descendentă şi la întărirea rezistenţei finanţelor publice.

Faptul că avem o îmbunătăţire a prognozei de creştere economică, că avem cel mai mic şomaj din ultimii 5 ani, inflaţie la un minim istoric şi creştere salarială medie de 6% în ultimul an, nu arată decât că măsurile luate de Guvernul Ponta au generat şi continuă să genereze efecte pozitive, că suntem într-o direcţie bună, mesajele pozitive fiind extrem de importante pentru ţara noastră, iar această direcţie pozitivă trebuie continuată.