Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of September 23, 2003
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.118/2003
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of September 23, 2003 |
Sittings of the Chamber of Deputies of September 23, 2003
| 1. | Intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.19 | Alexandru Stănescu - despre situaţia trupelor româneşti din Afganistan; | ![]() |
||
|
"Situaţia trupelor militare româneşti din Afganistan" Probabil că nu este, acum, momentul bilanţurilor, dar o evaluare globală a contribuţiei României la eforturile internaţionale de a impune şi menţine pacea în lume este de natură să ne întărească convingerea că viitoarea integrare în structurile euro-atlantice nu este un cadou, ci o măsură pe deplin justificată şi meritată. România a participat, până în prezent, cu peste 9000 militari la 8 operaţii în sprijinul păcii sub conducerea NATO, 13 misiuni de pace sub egida ONU, 1 misiune sub egida Uniunii Europene, 3 misiuni sub egida OSCE, precum şi la alte două coaliţii internaţionale (una împotriva terorismului în Afganistan, respectiv una împotriva Irakului) în teatre situate atât în spaţiul european, cât şi pe alte continente. Aceasta a însemnat un efort financiar considerabil şi noi responsabilităţi la nivelul Ministerului Apărării Naţionale pentru comanda şi controlul forţelor şi mijloacelor dislocate în afara teritoriului naţional. Cu câteva zile în urmă, am comemorat tragedia care a lovit poporul american, în urmă cu doi ani, consecinţă a escaladării fenomenului terorist la nivel mondial. Parlamentul României s-a angajat atunci, prin Hotărârea nr.21 din 19 septembrie 2001, că România, în calitate de partener strategic al Statelor Unite ale Americii şi de membru al Parteneriatului pentru Pace, va participa, ca aliat de facto al NATO, împreună cu statele membre ale NATO şi cu ceilalţi parteneri şi aliaţi ai acestora, la combaterea terorismului internaţional prin toate mijloacele, inclusiv militare. Consecvent acestor angajamente, prin Hotărârea nr.15 din aprilie 2002, Parlamentul României a aprobat participarea la Operaţia "Enduring Freedom" din Afganistan, în cadrul căreia Ministerul Apărării Naţionale a deplasat, la data de 1 iulie 2002, un contingent de 425 de militari împreună cu tehnica de luptă necesară. Finanţarea misiunii este asigurată până la sfârşitul anului 2004, efectivele fiind rotite din 6 în 6 luni. În prezent, în Afganistan acţionează Batalionul 151 Infanterie din Iaşi, dislocat la Kandahar, cu un efectiv de 405 militari, având următoarele misiuni: asigurarea pazei şi securităţii aeroportului Kandahar; patrulare, ziua şi noaptea, în munţii din apropierea Kandaharului, în scopul realizării unui dispozitiv de blocare a zonei unde se distruge muniţia colectată; organizarea de puncte de control fixe şi mobile; asigurarea securităţii unor operaţiuni. De asemenea, dislocat la Kabul, acţionează un pluton de poliţie militară, cu un efectiv de 25 de militari, având ca misiune patrularea, recunoaşterea şi marcarea prezenţei în zonă, controlul traficului, escortarea unor delegaţii, controlul antitero şi monitorizarea activităţilor criminale în Kabul. Totodată, în cadrul Comandamentului forţei multinaţionale, activează, în prezent, 6 ofiţeri români de stat major. Misiunile executate au demonstrat că militarii români pot face faţă cu succes multitudinii de obstacole şi situaţii neprevăzute din Afganistan, în pofida condiţiilor vitrege de climă şi relief. Pe perioada derulării conflictului din Afganistan, comunitatea internaţională a acţionat ferm în identificarea celor mai viabile căi pentru stoparea ostilităţilor şi a acţiunilor teroriste. Una dintre soluţiile adoptate în sprijinul păcii în zonă o reprezintă constituirea şi operaţionalizarea noii armate afgane, cu rol important în menţinerea stabilităţii regionale. România s-a implicat activ şi în această iniţiativă, participând cu 10 ofiţeri şi 15 maiştri militari şi subofiţeri la procesul de organizare şi instruire a armatei afgane, în perioada mai 2003 - iulie 2004. De asemenea, conducerea Comandamentului Central American pentru coordonarea acţiunilor militare în cadrul Coaliţiei internaţionale de combatere a terorismului a aprobat conceptul Echipe pentru reconstrucţia provinciilor din Afganistan, care se bazează pe constituirea unei structuri predominant militare, fără a fi exclusă prezenţa civililor. Şi, pentru acest program, Parlamentul României a aprobat participarea cu 6 ofiţeri specialişti în domeniul cooperării civili - militari şi 10 specialişti în construcţii din Ministerul Apărării Naţionale. Aşa cum arătam şi la începutul intervenţiei mele, după ce Afganistanul a reprezentat o primă provocare adresată militarilor români, asumată şi, până acum, trecută cu brio, profesionalismul şi competenţa acestora i-a recomandat şi pentru participarea la alte misiuni. Ca urmare, la această dată, contribuţia României se materializează în participarea simultană la misiuni în mai multe teatre de operaţii: Irak, Afganistan, Bosnia-Herţegovina, Kosovo. Efortul considerabil pe care îl presupune o angajare de asemenea amploare este apreciat pe măsură de comunitatea internaţională. Suntem datori, la rândul nostru, să recunoaştem meritele Ministerului Apărării Naţionale, ca unul dintre principalii artizani ai integrării României în structurile euroatlantice. Iar recunoaşterea noastră se poate materializa cel mai bine prin adoptarea unor legi care, pe de o parte, să permită armatei urgentarea procesului de compatibilizare cu armatele statelor membre NATO iar, pe de altă parte, să ofere militarilor o motivaţie corespunzătoare îndeplinirii, şi pe mai departe, a sarcinilor deosebite care îi aşteaptă. *Notă: până în prezent, personalul menţionat nu a fost solicitat de partenerul de coaliţie. |



