Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Sorin Paveliu... O.K.! Se pregăteşte domnul deputat Tudor Constantin din partea Grupului parlamentar...

Vă cer scuze, facem o inversare de luări de cuvânt. Ofer întâi cuvântul domnului deputat Tudor Constantin din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal şi se pregăteşte domnul deputat amintit mai înainte, Sorin Paveliu.

Domnule coleg, aveţi microfonul.

Domnul Constantin Tudor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Dacă ei pot, noi de ce nu putem?"

Am efectuat, recent, o vizită în Ungaria. Era prima mea întâlnire cu spaţiul şi poporul maghiar după intrarea Ungariei în Uniunea Europeană, fapt petrecut în urmă cu aproape patru ani. Mă aşteptam să găsesc anumite schimbări în bine, atât în ceea ce priveşte aspectul general al localităţilor urbane şi rurale, cât şi al comportamentului autorităţilor maghiare faţă de cetăţenii străini, în general, şi faţă de români, în special. Constatările mele au depăşit însă cu mult nivelul aşteptărilor şi o spun aici cu toată responsabilitatea: Ungaria este cu adevărat o ţară europeană!

Încă de la trecerea frontierei de stat a României încep surprizele plăcute. Oficialii maghiari îşi fac datoria cu decenţă şi politeţe, fără ca noi, românii, să mai simţim resentimentele de altădată. Starea drumurilor, pe rute considerate strategice pentru vecinii maghiari, era foarte bună. Mai mult, am constatat că, în aproape 18 ani, Ungaria a construit peste 1000 de km de autostrăzi moderne, care sunt întreţinute impecabil, iar parcările laterale dispun de toate utilităţile necesare celor aflaţi în trafic.

Dar cel mai spectaculos salt consider că s-a realizat în ceea ce priveşte spaţiul rural al Ungariei. Câmpurile lor arată splendid, fără buruieni şi plasticăraia care a invadat terenurile agricole din ţara noastră. Multă grijă au maghiarii pentru zonele împădurite şi, deşi Ungaria este o ţară prin excelenţă de câmpie, te surprinde plăcut multitudinea de perdele forestiere de protecţie. Cât despre aspectul edilitar-urbanistic al satelor din Pusta maghiară, nici nu poate exista termen de comparaţie cu cele din Bărăgan, de unde sunt eu, spre exemplu. Multă curăţenie, flori la tot pasul, străzi asfaltate sau pietruite şi pancarte în limbile engleză şi germană, în care turiştii erau înştiinţaţi că pot găsi camere curate şi confortabile.

Şi mai mare ne-a fost surpriza la Budapesta, acolo unde am văzut şi noi cum se pot obţine mulţi bani din turism. La hoteluri de trei-patru stele preţuri în euro mai mici decât cele din capitala României, firme de turism care se bat pentru a oferi doritorilor servicii cât mai bune, iar tururile Budapeste cu cabrioleta (un fel de autocar descoperit), cu ghidaj electronic în 27 de limbi, îţi lasă amintiri din cele mai plăcute.

În tot acest timp, m-am gândit la stadiul în care ne aflăm noi acum, după ce a trecut un an de la aderarea noastră la Uniunea Europeană şi constatările mele nu sunt deloc îmbucurătoare. Şi parcă mă încearcă un sentiment de invidie atunci când mă întreb, mai mult sau mai puţin retoric: Dacă ei pot, noi de ce nu putem?

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule coleg.