Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Lăpădat; şi, ultimul vorbitor, domnul deputat Ráduly Róbert Kálmán.

Domnul Ştefan Lăpădat:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Intervenţia se intitulează "Aceeaşi Mărie cu altă pălărie".

Intenţiile domnului Alexandru Athanasiu, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, de a mări norma de lucru a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar de la 18 la 27 de ore, precum şi constituirea formaţiunilor de elevi din 35 limită maximă, va avea drept urmări desfiinţarea unui număr substanţial de clase, catedre şi prin urmare de şcoli, cu deosebire în mediul rural.

Elevii de la clasele I-VIII vor fi dirijaţi în mod obligatoriu spre şcolile din centrele de comună, unele din acestea fiind alcătuite din 15, 16 şi mai multe sate, şi atunci se pune întrebarea: la ce ore trebuie să se scoale elevii pentru a fi transportaţi pe rând cu microbuzele, acolo unde acestea există? Dar la întoarcere, la ce ore ajung acasă? După care se mai duc şi cu vitele la păscut şi mai vorbim de calitatea învăţământului?

Domnul ministru Alexandru Athanasiu a decis ca de la toamnă să fie desfiinţate 281 de şcoli rurale, iar cei aproape 8 mii de elevi care învăţau în ele să fie transportaţi cu microbuzul, numai că din cele 295 de microbuze ce urmau să fie livrate conform contractului dintre Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Firma ARO-Câmpulung (ameninţată cu falimentul), doar 10 ajunseseră până la sfârşitul lunii august. În acelaşi timp, domnul ministru a afirmat în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport că se vor construi peste 2 mii de unităţi şcolare cu finanţare de la Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii. Deocamdată nu suntem în stare să le întreţinem pe cele care există. După părerea mea, de ce nu s-ar proceda şi invers, adică să fie asigurate condiţiile materiale şi financiare (deci un salariu decent) pentru cadrele didactice de a se deplasa în fiecare localitate pentru a realiza o instruire şi educaţie de calitate. De ce nu ar beneficia şi slujitorii şcolii de microbuze, cu subvenţionarea cu 50% a preţului biletului de călătorie din partea bugetului de stat şi a bugetului local?

Ministerul a lansat, prin inspectoratele şcolare, spre dezbatere publică, proiectul de procedură privind selecţia şi repartizarea absolvenţilor clasei a VIII-a, promoţia 2004, în scopul reglementării elaborării metodologiei adecvate. Se propun drept criterii de repartizare a absolvenţilor de clasa a VIII-a pe cele două rute educaţionale - liceu şi şcoala de arte şi meserii - media de absolvire a claselor V-VIII, cu pondere de 25% sau 50%, şi teste naţionale, cu ponderea de 75% sau 50%.

Disciplinele la care se susţin testele sunt: limba şi literatura română, matematică, istoria românilor sau geografia României, distribuirea candidaţilor urmând să se facă prin repartizare computerizată, iar pentru admiterea în licee, şcoli de artă şi meserii aceştia să obţină cel puţin nota 5 la fiecare test naţional.

Cu alte cuvinte, aceeaşi Mărie cu altă pălărie, se înlocuieşte examenul de capacitate cu testele naţionale la aceleaşi discipline.

Prima deosebire constă în aceea că la examenul de capacitate, pentru corectură şi organizare se asigurau bani pentru cadrele didactice, iar pentru teste - nu. Recomandarea este ca testele să fie date în ultimele 2-3 zile ale ultimei săptămâni, fie în zilele de sâmbătă ale ultimei luni. Testele se susţin într-o singură sesiune, cu comisii de examinare. Se ridică două probleme: ce vor face elevii care nu vor lua testul? Şi, dacă vor lua testul, ce se va întâmpla cu ei dacă vor rămâne coregenţi şi, de ce nu, repetenţi?

Pledez pentru admiterea în licee, şcoli de arte şi meserii prin examene scrise la acele discipline stabilite de către consiliile de administraţie ale acestora, în funcţie de profilul lor, conform principiului autonomiei. Este normal să se ţină cont de opţiunile elevului, de rezultatele la clasele V-VIII şi de portofoliul acestuia.

Admiterea computerizată nu ţine seama de realitatea rezultatelor elevilor la clasele V-VIII, atât timp cât există diferenţe între unităţile şcolare, în ce priveşte calitatea corpului didactic, nivelul capacităţii intelectuale a elevilor, abilităţile acestora şi atât timp cât încă se mai procedează la selecţia elevilor în clase pe criteriul alfabetic (litera A - cei mai buni, litera K - cei mai slabi), implicând şi cadrele didactice pe litere, în mod preferenţial, şi, nu în ultimul rând, de discrepanţa care există între mediul rural şi cel urban. Situaţia existentă demonstrează că reforma învăţământului, după ritmul în care se desfăşoară, mai are drum lung până la standardele vest-europene.

Daţi-mi voie să redau ceea ce exprima în discursul său personajul caragelian Farfuridi din piesa "O scrisoare pierdută": "Ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimic; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele esenţiale. Din această dilemă nu putem ieşi ... Am zis!"

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.