Parliamentary debates

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Atunci când interesul de grup o ia razna..."

Atunci când în fruntea statului se află un preşedinte-jucător, aşa după cum îi place să se autointituleze actualul Preşedinte al României, nu ne putem aştepta ca viaţa socială, politică, economică a României să se îndrepte spre normalitate, spre acea stare de echilibru, propice construcţiei, dezvoltării.

Această stare de normalitate nu este prielnică nevoii primare de scandal, suspiciune şi bârfă ridicată la rang de politică de stat.

Căci ce altceva se întâmplă în acest moment în ţara noastră unde bârfele miniştrilor de pe holurile Palatului Victoria şi scrisorile personale ale consilierilor prezidenţiali din Palatul Cotroceni se transformă, din subiecte mondene de presă, în politici structurale sau planuri de viitor?

Sarabanda rotirii în posturi guvernamentale, începută în decembrie anul trecut, nu a făcut decât să se confirme nepregătirea profesională a celor impuşi, prin forţarea prevederilor Constituţiei, în postura de actuali guvernanţi.

Din păcate, această nepricepere este dublată de lipsa planurilor clare de acţiune în domeniul economic şi financiar, fapt care a adus România în pragul unei crize a relaţiilor cu fondul Monetar Internaţional.

Promisiunile electorale ale celor care formează astăzi actualul Guvern al României se repercutează violent asupra economiei naţionale.

Situaţia actuală a ţării noastre reprezintă dovada clară a faptului că propunerile Partidului Social Democrat din campania electorală au fost realiste, bazate pe date economice concrete.

Măsurile economice şi fiscale necesare, impuse de obligaţia de a ne alinia la standardele europene, au în viziunea PSD, în permanenţă, ca o componentă de egală importanţă, suportabilitatea acestor măsuri de către cetăţeni.

Reducerea treptată a impozitului pe venit, era şi este, în viziunea PSD, o măsură absolut necesară asigurării unei continuităţi a programelor guvernamentale, pregătirii bazei financiare pentru măsuri ulterioare.

Dramatismul situaţiei actuale din ţara noastră constă în lipsa unei gândiri de perspectivă, pe care o consider un lucru esenţial al oricărei strategii economice.

Actualul Guvern a considerat, datorită unui cumul de factori, mai mult sau mai puţin subiectivi, că această reducere bruscă a impozitului pe venit îi va aduce un anume capital politic şi de încredere din partea populaţiei. Situaţia actuală dovedeşte că această gândire este păguboasă, pe termen mediu, ce să mai vorbim de termen lung. Fondul Monetar Internaţional are o experienţă îndelungată în gestionarea crizelor şi contradicţiilor la nivel macroeconomic, în diverse arii. Nu departe de noi se află Cehia, Polonia, chiar Turcia, care a trecut nu de mult printr-o denominare a monedei naţionale asemănătoare.

Pornind de la datele actuale ale economiei noastre, de condiţiile existente în acest moment pe piaţa românească, cel mai clar răspuns îl poate oferi modelarea matematică, iar cifrele sunt limbajul universal, care nu are culoare politică şi nici interese personale. Din păcate, cifrele nu sunt aliatul nostru în acest, încă dialog, cu Fondul Monetar Internaţional. Desigur, condiţiile impuse, nu de cei care conduc FMI, ci de hotărârile anterioare luate de actualul Guvern al României, nu sunt cele mai prielnice dezvoltării economiei sau creşterii calităţii vieţii cetăţenilor noştri, dar trebuie să se înţeleagă acest lucru, guvernarea unei ţări înseamnă responsabilitate, seriozitate, constanţă, un grad ridicat de profesionalism. Amatorismul nu are ce căuta în actul de guvernare. Cu regret constatăm cu toţii că această latură lipseşte liderilor actuali ai României. Stoparea în acest moment a Acordului cu FMI va aduce grave prejudicii procesului de integrare a ţării noastre, dar nici măcar acest lucru nu îi trezeşte la realitate pe miniştrii Coaliţiei.

Găselniţa acestui început de guvernare, emisă de Preşedintele ţării, se numeşte "alegeri anticipate". Probabil că emoţia şi frisoanele organizării unei asemenea scrutin a amorţit capacitatea de raţiune clară a celor care, fie şi pentru un moment, le acceptă ca fiind benefice pentru ţară.

O serioasă publicaţie de profil economic românească făcea recent o analiză a calendarului aderării României la structurile europene şi ajungea la concluzia logică şi perfect raţională a certitudinii amânării acestui moment pentru ţara noastră dacă această fantasmă, periodic vânturată de actualul preşedinte, va căpăta şi exprimare faptică.

Specialiştii români, cei care lucrează efectiv pentru ca aceste etape succesive, obligatorii să fie încheiate la timp şi cu maximă eficienţă şi eficacitate, privesc speriaţi către mofturile politicienilor, pe care microbul puterii i-a contaminat cu totul.

În timp ce aceşti oameni, în mare parte anonimi, privesc lucid către interesul global al României, micul-mare politicianist Boc consideră luna septembrie ca fiind extrem de favorabilă organizării anticipatelor, adică chiar în momentul în care continuarea cu stricteţe a reformelor structurale impuse de aderare va fi dovada seriozităţii noastre ca ţară, iar stadiul îndeplinirii acestor obligaţii va reprezenta baza Raportului de ţară, puternic factor de influenţare a deciziei parlamentarilor europeni.

Dacă interesul de grup al politicienilor coaliţiei va prima, atunci vom avea alegeri anticipate, politicienii Alianţei D.A. repetând trista performanţă a fostului CDR de a îndepărta, la fel ca şi în 1997, visul european al ţării noastre. Iar aderarea va reveni în sarcina noului guvern, guvern PSD, care se va forma în urma scrutinului din septembrie.