Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PSD mai e cineva cu declaraţie politică? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Viorel Pupeză:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică se intitulează "Munciţi bine, cu bani puţini!"

În ultima vreme s-a tot vehiculat faptul că românii muncesc puţin şi prost. Cei care nu ştiu că românii muncesc peste 40 de ore săptămânal (locul doi în Europa) spun aberaţii despre lenea muncitorilor români. Acelaşi muncitor trebuie să fie supus, fără probleme personale şi familiale, fără pretenţii de a urma cursuri de perfecţionare profesională, mereu disponibil pentru o muncă suplimentară voluntară. Românii muncesc anual cu aproximativ 500 de ore mai mult decât angajaţii din ţările membre ale Uniunii Europene. Şi asta nu pentru că noi am avea o poftă de muncă mai mare decât în alte ţări, ci pentru că avem o industrie slab dezvoltată, iar România este codaşă la capitolul productivitatea muncii. Angajaţii români trebuie să compenseze, prin ore de muncă, lipsa tehnologiilor şi a capitalului. La noi, încă nu s-a înţeles că munca bine făcută este cel mai mare avantaj competitiv pe care îl poate avea o naţiune.

Deşi se spune că muncim mult, nu se prea vede, iar salariile sunt mici. Este al doilea motiv al emigrării forţei de muncă din România spre Uniunea Europeană. Cetăţenii de rând au un venit net situat între 270 şi 800 de lei şi constată că, de la o zi la alta, acest salariu nu mai ajunge pentru acoperirea cheltuielilor curente: întreţinerea casei, masă şi serviciile de bază (şcoală şi sănătate). Şi dacă nici nu-i plătim pe români, nici nu-i respectăm. Trei sferturi dintre românii care au plecat la muncă în Uniunea Europeană au făcut acest lucru pentru că în ţară nu sunt apreciaţi la adevărata lor valoare, se arată într-un studiu recent realizat.

Toate speranţele celor care muncesc în România sunt în integrarea europeană. Românii aşteaptă ca, după 1 ianuarie 2007, salariul mediu să se dubleze. Sondajul Agenţiei pentru studii guvernamentale arată că românii speră ca venitul lunar net să fie de 482 de euro după ce România va deveni membră a Uniunii Europene.

Marea familie europeană a fost prezentată într-o tentă atât de roz încât românii nu realizează că planurile de la Bucureşti nu se potrivesc cu cele de la Bruxelles.

Domnilor guvernanţi, pe când o campanie publică serioasă care să lămurească pe tot cetăţeanul ce se va întâmpla cu adevărat după 1 ianuarie 2007?

În paralel, dacă tot v-aţi asumat o guvernare mult prea mare pe umerii portocalii, căutaţi soluţii pentru că nu se poate intra în Europa doar cu munca prost plătită. Trebuie ca salariile să se apropie de cele din Uniunea Europeană prin creşterea competitivităţii, a eficienţei, a gradului de pregătire, a calităţii. În ultimii ani, învăţământul a produs prea mulţi specialişti în ştiinţele sociale şi prea puţini tehnicieni, de care este mare nevoie.

La mai puţin de un an de momentul integrării, România se confruntă cu o situaţie extrem de gravă. Aproximativ jumătate din populaţia activă desfăşoară activităţi doar în aşa numitele gospodării agricole de subzistenţă, iar muncitorimea, atât cât a mai rămas, câştigă doar pentru supravieţuire.

Domnilor guvernanţi, introduceţi pe lista de priorităţi a anului 2006 şi problema muncii decente, urmărind, în primul rând, dezvoltarea economică care poate asigura un loc de muncă pentru fiecare cetăţean şi un trai decent pentru fiecare familie. Munca decentă nu este decupată doar din social-democraţie. Acest apel nu vine doar din partea cetăţenilor ce v-au dat un vot de încredere, el a fost întărit recent şi de directorul Biroului Internaţional al Muncii.

Domnilor guvernanţi, gândiţi şi munciţi bine, ca şi românilor să le fie bine.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.