Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Domnul deputat Vasile Soporan este invitat la microfon şi se pregăteşte doamna deputat Anca Mărculeţ Petrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule Soporan, aveţi microfonul.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să prezint în faţa dumneavoastră declaraţia politică "Legea salarizării unice şi indicele de scumpete".

La întâlnirile din teritoriu cu cetăţenii pe care-i reprezint şi, mai nou, în urma unor manifestări de mare amploare care se desfăşoară în aceste zile, am constatat că există o mare nemulţumire cu privire la modul în care se realizează salarizarea, existând dorinţa ca aceasta să ţină seama corect de importanţa muncii depuse şi de evoluţia preţurilor de pe piaţă.

Cauza acestor nemulţumiri este dată de faptul că nu avem o singură lege a salarizării celor care lucrează în sistemul bugetar, de la Preşedinte până la ultima categorie a acestuia, şi faptul că nu există un mecanism legiferat, prin care evoluţiile preţurilor de pe piaţă să influenţeze nivelul salariilor pentru toate categoriile de salariaţi, inclusiv ale celor care lucrează în domeniul privat.

Nemulţumirile celor care lucrează în transporturile feroviare, în administraţia publică şi în învăţământ sunt emblematice pentru situaţia din România de astăzi care se degradează de la o zi la alta.

Obişnuiţi să ne raportăm la situaţia din Uniunea Europeană, vă propun, stimaţi guvernanţi, să parcurgeţi şi legislaţia perioadei interbelice când funcţiona o lege a salarizării celor din sistemul bugetar, cu salarii medii transparente, pe fiecare minister, pe fiecare instituţie şi pe fiecare categorie de personal sau salariat de la buget.

În acelaşi timp, funcţiona un mecanism de corelare a salariilor cu evoluţia preţurilor de pe piaţă prin intermediul indicelui de scumpete care era calculat de o comisie regională, formată din reprezentanţii instituţiilor statului, patronat şi sindicate.

Modificarea indicelui de scumpete ţinea cont de evoluţia preţurilor la produsele alimentare, la chirii şi la principalele servicii şi utilităţi. Practic, această schemă este mult mai acoperitoare decât actualul sistem al coşului zilnic şi prin faptul că metodologia de calcul era una mai apropiată de situaţia reală, ţinând cont de evoluţiile la nivel regional şi chiar la nivelul localităţilor.

Contractele de muncă colectivă stabileau faptul că modificarea într-o anumită proporţie a indicelui de scumpete determină în mod automat, fără nici o altă negociere, modificarea corespunzătoare a salariilor. Această procedură era valabilă atât pentru salariaţii din sistemul bugetar, cât şi pentru salariaţii din sistemul privat.

Propun actualilor guvernanţi şi reprezentanţilor partidelor politice din Parlament o dezbatere şi măsuri concrete pentru rezolvarea acestor probleme şi realizarea unei stabilităţi sociale de lungă durată. Diferenţele de salarizare pentru diversele categorii plătite de la buget creează nemulţumire, unele reprezintă dezacorduri de apreciere a muncii cu efecte nocive asupra calităţii unor servicii publice. Prin mărirea polarizării societăţii româneşti, care începe să semene din ce în ce mai mult cu modelele sud-americane, ca reprezentant al unui partid social-democrat european, propun şi colegilor din Parlament şi chiar celor din Partidul Social Democrat, o dezbatere care să vizeze modalităţile de reabilitare economico-socială a României în context european. Aceasta ar trebui să vizeze în primul rând o reformă fiscală, stabilind o reală progresivitate a impozitului pe venit şi o taxă efectivă pe plusvaloare şi avere.

În acest cadru, ar trebui definit pe criterii ştiinţifice traiul decent, ar trebui făcută o diferenţiere fiscală între sfera productivă directă şi cea care valorifică produsele altora. Într-un program mai amplu, ar trebui stimulată producţia internă şi desfacerea acesteia pe piaţa europeană. De asemenea, nu ar trebui neglijate măsurile de naţionalizarea serviciilor publice, care după privatizare nu se ridică la standardele care funcţionează în cadrul Uniunii Europene.

Din păcate pentru România, există alte priorităţi care încarcă inutil voit sau nevoit agendele tuturor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.