Parliamentary debates

Domnul Petru Călian:

"Adoptarea monedei euro"

Unul dintre scopurile principale ale statului român este acela de a adera la zona euro. Adoptarea monedei unice europene conform calendarului stabilit, la 1 ianuarie 2015, depinde în mare măsură de funcţionarea normală şi creşterea economiei româneşti. În procesul de convergenţă socio-economică spre media europeană, adoptarea monedei euro reprezintă programul economic cel mai coerent şi mai dezirabil pentru România.

Mediul de afaceri susţine adoptarea monedei euro atât pentru a asigura condiţii concurenţiale mai echitabile în raport cu competitorii europeni, dar şi ca o garanţie a limitării în următorii ani a adoptării de masuri populiste care pot produce derapaje macroeconomice grave ce pot întârzia sau afecta semnificativ competitivitatea companiilor româneşti pe piaţa europeană.

Adoptarea monedei unice europene poate reduce fluctuaţia schimbului valutar cu efect pozitiv pentru creşterea economică sustenabilă, eliminarea presiunilor speculative asupra leului, precum şi obligativitatea unei corelaţii reale a politicilor monetare cu cele fiscale. Pe de altă parte, principalul risc este ca la momentul aderării la zona euro, productivitatea economiei româneşti să fie sub media europeană.

În 2009, FMI aprecia că o adoptare a monedei euro de către toţi cei 11 membri ai UE aflaţi în afara zonei euro ar contribui la consolidarea blocului economic european, mărind stabilitatea şi încrederea acestuia, însă, după efectele crizei, la începutul acestui an, directorul general al FMI a lansat ideea posibilităţii de a se amâna data de aderare. Amânarea cu 1 - 2 ani ar însemna o mai bună pregătire a României pentru acest pas în condiţiile social-economice actuale. Actualizarea Programului de Convergenţă a luat în considerare ultimele evoluţii ale mediului economic intern şi internaţional şi s-a bazat pe cadrul legislativ în vigoare, precum şi pe prevederile bugetului aprobat pe anul 2010. Acordul cu FMI susţine, prin măsurile din cadrul acestuia, ideea realizării unor indicatori economici apropiaţi criteriilor de la Maastricht, chiar dacă pe termen scurt şi mediu vor exista dificultăţi sociale şi economice importante, generate de măsurile economice ce trebuie adoptate.

Potrivit proiectului Planului de Convergenţă, elaborat de autorităţile române în februarie, Guvernul ia în calcul menţinerea datei de 1 ianuarie 2015 pentru adoptarea euro, dar atrage atenţia că, în condiţiile economice actuale, "moneda naţională nu va putea intra în mecanismul ratei de schimb II (ERM II) mai devreme de 2012". Strategia economică pe termen mediu, prevăzută în Program, vizează, în mare, reluarea procesului de creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă, ajustarea deficitului public şi a deficitului de cont curent până la valori la care să facă posibilă finanţarea lor şi continuarea dezinflaţiei, protejarea categoriilor de populaţie afectate de criza economică. Alte obiective care merită menţionate sunt îmbunătăţirea predictibilităţii şi performanţelor politicii fiscale pe termen mediu, utilizarea eficientă a fondurilor UE, asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice pe termen lung, restructurarea şi eficientizarea administraţiei publice, implementarea angajamentelor asumate faţă de FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

Măsurile avute în vedere în anul 2010 implică menţinerea cotei unice de impozitare şi a t.v.a. la nivelurile actuale şi se concentrează în principal pe reducerea cheltuielilor de personal prin îngheţarea salariilor, îngheţarea angajărilor în sectorul public, continuarea politicii de înlocuire a unui angajat din şapte şi reducerea plăţii orelor suplimentare şi a premiilor.

Statele membre din zona euro depun anual programe de stabilitate, iar celelalte state membre ale Uniunii programe de convergenţă care sunt evaluate de Comisia Europeană. Scopul acestor evaluări este de a întări disciplina bugetară prin supravegherea şi coordonarea politicilor bugetare în zona euro şi în Uniune. Între criteriile care trebuie respectate pentru adoptarea euro, România va avea cele mai mari probleme în privinţa controlării deficitului bugetar şi a inflaţiei.