Parliamentary debates

Domnul Angel Tîlvăr:

"Guvernul PDL-UDMR, coşmarul sistemului de sănătate"

Se văd deja efectele desfiinţării haotice a spitalelor, efectele aşa-zisei reforme din sănătate, oameni care mor în faţa spitalelor închise. Reacţia lui Emil Boc este de-a dreptul halucinantă şi reflectă viziunea unui om care a pierdut de mult timp contactul cu realitatea. Vorbim despre premierul României care, pus în faţa efectelor devastatoare ale unei reforme prost făcute, nu poate spune altceva decât că "banii din sănătate s-au dus în fraude" şi că cere investigarea acestui aspect.

Oare nu trebuia ca aceste investigaţii să fie făcute în prealabil şi apoi decisă direcţia ce trebuie urmată în reformarea sistemului de sănătate? Oare nu trebuia pus la punct un sistem performant, eficient şi sigur de organizare a licitaţiilor pentru medicamente, oare nu trebuia mai întâi făcut un studiu de impact asupra desfiinţării sau comasării spitalelor?

Stimaţi guvernanţi, acest studiu de impact este acum inutil pentru că efectele aşa-zisei reorganizări sunt evidente. Dacă ar fi fost făcută o analiză pertinentă şi la faţa locului, astăzi, probabil, oamenii nu ar fi murit în faţa spitalelor desfiinţate.

Doresc să menţionez că am trimis o interpelare către Ministerul Sănătăţii, prin care am solicitat să fie aduse în atenţia opiniei publice rezultatele unui studiu de impact a acestei măsuri de reorganizare a sistemului sanitar, dacă el ar fi fost realizat.

Nu mică mi-a fost mirarea când am constatat cu stupoare că nu a existat un asemenea demers şi, mai mult decât atât, Ministerul Sănătăţii şi-a motivat, printre altele, decizia şi în baza unei analize asupra sistemului spitalicesc din România, analiză elaborată tocmai în 2007 de către un grup de experţi internaţionali. Citez din răspunsul primit la interpelare: "Opiniile experţilor internaţionali care au analizat situaţia reţelei spitaliceşti din România sunt concordante cu propunerile elaborate de către Ministerul Sănătăţii".

Analiza a fost redactată în 2007 şi bănuiesc că, datorită acestui fapt, a fost avută în vedere situaţia spitalelor din 2006 sau chiar 2007. Din 2007 până în 2011 când s-a luat decizia de desfiinţare a spitalelor, s-au modificat multe aspecte. Şi de aici au rezultat, în opinia mea, şi multe neconcordanţe. Unele spitale s-au modernizat, altele au fost reabilitate, iar altele au devenit chiar performante. Sistemul de sănătate a suferit modificări în patru ani. Există foarte multe spitale care au fost modernizate recent, s-au făcut investiţii în achiziţionarea de aparatură medicală de ultimă generaţie. Aceste investiţii se pierd din cauza acestei decizii. Rezultatele deciziilor luate pe genunchi şi în baza unor rapoarte vechi se vad astăzi, în stradă.

Nu susţin şi nu doresc să existe spitale goale de dragul de a exista, dar nici comunităţi întregi fără spitale şi fără un minim de asistenţă medicală. Consider că cineva trebuie să-şi asume răspunderea pentru rezultatele unei reforme prost făcute.

Nu doresc să avansez ideea conform căreia deciziile de desfiinţare a spitalelor s-au luat pe criterii politice, pentru că atunci ar însemna că aviditatea pentru putere şi pentru răzbunare ar depăşi limitele omeniei. Nu vreau să cred că puterea ar fi în stare să aplice o asemenea pedeapsă cetăţenilor care au alte preferinţe politice decât cele PDL-iste sau UDMR-iste.

Însă, la cele sesizate mai sus, doresc să punctez şi aspectul legat de legalitatea acestei măsuri. Astfel, în conformitate cu Legea nr.95, art.174 alin.(3), "Spitalele din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale se înfiinţează şi, respectiv, se desfiinţează prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de instituţia prefectului sau consiliul judeţean, în condiţiile legii, cu avizul Ministerului Sănătăţii", de aici rezultând lipsa competenţei ministerului de a desfiinţa spitalele.

În Hotărârea de Guvern nr.346 apare articolul unic - 1 «Se aprobă desfiinţarea unităţilor sanitare publice cu paturi prevăzute în anexa ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, ca urmare a aprobării prin hotărârile autorităţilor locale a înfiinţării căminelor pentru persoane vârstnice, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr.212/2011 pentru aprobarea Programului de interes naţional "Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoanele vârstnice".» După ştiinţa mea, însă, din declaraţiile edililor localităţilor în care s-au desfiinţat spitalele, rezultă că în consiliile locale nu s-a votat desfiinţarea spitalelor şi înfiinţarea căminelor de bătrâni.

În încheiere, doresc doar să subliniez faptul că Guvernul PDL a comis un nou abuz şi a încălcat din nou principiile statului de drept, practici care nu sunt demne de un stat democratic.