Parliamentary debates

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Există soluţii pentru stoparea declinul demografic"

Femeile care vor să crească un copil în România au condiţii mai proaste decât în Libia, Cuba sau Bosnia-Hertegovina, conform "Indexului mamelor", şi depăşim cu greu Albania, Ucraina sau Republica Moldova. Mortalitatea infantilă din prima zi de viaţă e similară celei din Tongo sau Samoa, iar la nivel european suntem pe primul loc în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, cei 9,8 la mie reprezentând dublul mediei europene.

Aşa că nu e de mirare că România a pierdut în ultimii 25 de ani 3,2 milioane de locuitori, iar dacă nu schimbăm politicile demografice, vom mai pierde încă 3,2 milioane în următorii 25 de ani. Se va ajunge ca 1 angajat să întreţină 2 pensionari, pensia se va reduce la jumătate, iar specialiştii Academiei Române estimează prăbuşirea sistemului public de pensii în 2040.

Suntem în al 26-alea an de declin demografic şi am înregistrat un minim istoric al scăderii natalităţii la mai puţin 180.000 de copii, ce va fi urmat de mari probleme sociale. Dacă se menţine acelaşi ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piaţa muncii, ce va ajunge fără salariaţi, cât şi bugetele de sănătate şi de pensii, care vor avea nevoie de un sprijin tot mai important de la bugetul de stat. Tot atunci populaţia rezidentă va scădea la 16 milioane şi ne vom întoarce la nivelul celei din 1946.

Am propus un program naţional de stimulare a natalităţii, centrat pe creşterea natalităţii în rândul celor ce muncesc, ce include 3 tipuri de măsuri:

1. servicii medicale: gratuitatea tuturor investigaţiilor, consultaţiilor şi tratamentelor pe durata sarcinii şi lăuziei, precum şi cele destinate nou-născuţilor;
2. deduceri fiscale: părinţii biologici beneficiază de o reducere de 25% din impozitul pe salariu şi o reducere cu 2 ani a vârstei de pensionare, pentru fiecare copil crescut în familie până în momentul împlinirii vârstei de 18 ani;
3. suport financiar: acordarea trusoului nou-născutului în valoare de 1 ISR (500 de lei), precum şi creşterea alocaţiilor pentru copii la 200 de lei.

Programul va avea trei consecinţe importante: stimulează preponderent natalitatea femeilor care muncesc, copiii vor fi mai sănătoşi şi mai bine educaţi, schimbarea tipului de stimulare a natalităţii la nivel naţional. Concret, estimăm că cel puţin 20.000 de femei salariate vor renunţa atât la decizia de a nu avea un copil (ori de a amâna venirea lui), cât şi la decizia de a avea doar un singur copil, şi îl vor planifica şi pe al doilea.

În plus, aceşti copii născuţi şi crescuţi de femei salariate, cu un nivel mai ridicat de pregătire, au şanse mai mari de a avea acces la educaţie de calitate superioară, precum şi de a fi mai sănătoşi, acest atribut reprezentând de fapt nivelul cheltuielilor făcute pentru educaţie, alimente, îmbrăcăminte, condiţii de locuit, petrecerea timpului liber şi studiu.

Schimbarea survenită în modul de stimulare a natalităţii se va extinde asupra întregii populaţii, prin ponderea pe care născuţii din acest mediu o au în ansamblul născuţilor. Este stimulată creşterea numărului de copii ce pot avea un nivel de trai decent şi un nivel de pregătire cât mai ridicat, care să poată susţine ulterior piaţa muncii şi fondul de pensii în detrimentul alocării nediferenţiate de bani unora care trăiesc doar din alocaţii, ai căror copii vor încărca factura socială prin nivelul redus de pregătire şi cel ridicat de infracţionalitate.

Acest lucru a fost dovedit deja de efectele benefice asupra natalităţii datorate introducerii concediului şi indemnizaţiei de creştere a copilului în 2003. Măsura a determinat o creştere de peste 10% a natalităţii femeilor salariate şi a dus şi la schimbarea deciziei de a avea un singur copil şi de a-l planifica pe cel de-al doilea.