Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Călin Popescu Tăriceanu şi va urma domnul Costache Mircea.

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Prezenta declaraţie politică se referă la "Lipsa unei viziuni politice a Guvernului privind restructurarea şi privatizarea societăţilor din sectorul energetic"

Înainte de orice, trebuie menţionat "că esenţa oricărui proces de restructurare este tocmai reducerea cheltuielilor respectivei societăţi, mai bine zis eliminarea costurilor nejustificate şi a zonelor de activitate ce generează pierderi, urmând ca, în paralel, prin investiţii în tehnologii şi echipamente, să fie definitivat procesul de "eficientizare.

Ce se întâmplă, însă, din păcate, în România, în sectorul energetic?

Începând cu luna septembrie 2002, nu va mai exista pe piaţă o entitate care să poată reglementa preţurile de producere, precum şi tarifele de distribuţie şi transport în cazul energiei termice, pentru că autoritatea cu competenţe în acest domeniu, aflată în coordonarea Ministerului Administraţiei Publice (MAP), nu funcţionează încă. Vidul de "autoritate în stabilirea tarifelor şi preţurilor vine exact în momentul în care agenţii economici din domeniu solicită reactualizarea acestora, pentru a avea siguranţa acoperirii costurilor pe perioada rece. Nou-înfiinţata Agenţie Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală (ANRSC) este departe de a fi funcţională, neavând nici sediu, nici logistică, ci numai un preşedinte, în persoana secretarului de stat din MAP, domnul Ioan Radu, şi câţiva angajaţi. Aceasta, în ciuda faptului că până la acest moment noua entitate trebuia să aibă deja elaborat regulamentul de organizare şi funcţionare şi să îşi intre în atribuţii.

Nepăsarea de care dau dovadă reprezentanţii MAP nu poate fi decât o consecinţă a necunoaşterii problematicii sectorului energetic şi, cu atât mai mult, a implicaţiilor grave pe care le poate avea, în prag de toamnă, lipsa unui reglementator pentru producerea, transportul şi distribuţia energiei termice. Sigur este faptul că ministrul Octav Cozmâncă nu şi-a făcut temele, condiţiile de funcţionare în noua structură a pieţei energiei termice - după trecerea în subordinea consiliilor locale a 16 sucursale de producere a energiei electrice şi termice ce aparţineau Termoelectrica - nefiind asiguratorii pentru trecerea iernii. Problema legată de lipsa unei autorităţi care să ajusteze tarifele "producătorilor, distribuitorilor şi furnizorilor de energie termică vine să adâncească situaţia critică a unităţilor din acest sector, care nu au încă definite aranjamentele financiare pentru achiziţia combustibililor.

Situaţia confuză din sistemul de termoficare din ţară reprezintă numai o mică parte din haosul generalizat din sectorul energetic românesc, pentru care Guvernul Năstase nu a fost capabil să definească o politică de dezvoltare. După ce s-a văzut că fiecare societate din sector face cam ce vrea, cel mai bun exemplu fiind Hdroelectrica, care, pentru a-şi putea onora contractele de portofoliu, pe fondul menţinerii exporturilor în condiţii de secetă, a ajuns să înregistreze pierderi de 300 de miliarde de lei, se constată o incoerenţă totală la nivelul Executivului privind viitorul sectorului energetic românesc.

În continuare, am ridicat câteva probleme specifice:

În primul rând, problema creării holdingului energetic. Spart în iulie 2002 în patru entităţi, fostul CONEL va reînvia în curând. Speriat de creşterea alarmantă a tarifelor la energia electrică şi termică, Premierul Adrian Năstase consideră că revenirea la vechea structură, chiar şi parţial, ar fi o soluţie pentru limitarea creşterilor de preţuri.

La vremea respectivă, CONEL a fost spart tocmai pentru că producea energia scump şi pierderile se acumulau continuu. Nu există o evidenţă clară a costurilor de "producţie, a cheltuielilor şi, în principal, nu există o strategie clară de dezvoltare a fiecărui sector.

Noua formulă de reorganizare prevede constituirea unui holding, în structura căruia să intre mai multe societăţi de producere a energiei (cinci), rezultate prin combinarea unor termocentrale cu minele de cărbune de la care se aprovizionează, pe de o parte, şi, pe de altă parte, prin punerea la un loc a unor capacităţi termo cu cele hidro. Rămâne de văzut cum această reorganizare va determina reducerea costurilor, în aşa fel încât să poată scădea preţurile, în condiţiile în care este vorba despre aceleaşi capacităţi de producţie, aşezate în alte structuri.

În al doilea rând, ce se întâmplă cu complexurile energetice care urmau a fi structurate pe unităţi de producere termo ce utilizează cărbune, incluzând şi minele de unde acestea se aprovizionau? Sau ce se va întâmpla când acest proces de reorganizare a sectorului de producere se va suprapune cu cel de divizare a celui de distribuţie? Pentru că, nu trebuie uitat, de la 1 ianuarie 2003, cele opt filiale de distribuţie a energiei se vor separa complet, funcţionând ca societăţi independente. Cu ce producători vor încheia aceste societăţi de distribuţie contracte de cumpărare de energie?

În încheiere, aş dori să fac două menţiuni:

Decât să se revină la centralizarea sistemului, Guvernul ar trebui mai degrabă să caute cauza creşterilor de preţuri în sectorul energetic şi în altă parte, şi anume în economie. Foarte multe societăţi continuă să fie ineficiente şi consumă resurse energetice degeaba, doar din dorinţa Guvernului de a păstra locurile de muncă pentru a nu crea tensiuni sociale. Pierderile acestor societăţi se reflectă în balanţa energetică a României şi fiecare simţim acest lucru în buzunarul propriu.

A încerca să ţii pe loc preţul energiei, obiectivul anunţat al măsurilor de reorganizare a sistemului energetic, este, de fapt, un pretext pentru lupta împotriva sărăciei, dar fără să fie atacat fondul problemei. Fără o dezvoltare a economiei pe baza unei restructurări reale, nivelul de trai nu va putea creşte. Ţinta obţinerii unui megawatt de energie cu 30 de dolari, prin măsuri de combinare a producătorilor ieftini (hidrocentrale) cu producătorii scumpi (termocentrale), este doar un exerciţiu de imagine pentru Guvernul Năstase - PSD, atâta timp cât reducerea costurilor nu se face prin restructurare.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.