Parliamentary debates

Domnul Tudor Mohora:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Intervenţia pe care doresc să o supun atenţiei dumneavoastră se referă la "Folosirea judicioasă a posibilităţilor oferite pentru creşterea economică".

Este bine cunoscut că economia naţională românească trebuie să depună eforturi sporite pentru accelerarea creşterii economice şi, ca urmare, pentru reducerea decalajelor care o despart de ţările membre ale Uniunii Europene.

Există, fără îndoială, unele tendinţe în economia noastră care dau speranţe justificate pentru realizarea acestui obiectiv prioritar.

Este un fapt notabil că exporturile României în anul 2003 au fost cu aproape 70% mai mari decât cele realizate în anul 1989 (17,6 miliarde de dolari faţă de 10,5 miliarde de dolari).

Constituie, de asemenea, un element pozitiv faptul că în anul 2003, productivitatea muncii pe un salariat în industrie a crescut cu 12,1% faţă de o creştere a producţiei industriale cu 3,4%, ceea ce reflectă o sporire a eficienţei, în condiţiile în care au fost aplicate măsuri de restructurare.

Cu toate că la majoritatea produselor fizice realizările obţinute în anul 2003 se situează sub nivelul anului 1989, totuşi la unele produse nivelul realizat al producţiei a fost mai mare la: lapte de consum (+99,65%), bere (+8,7%), gaze lichefiate (+72,7%), anvelope autotractor (+111,6%), frigidere pentru uzul casnic (+1,5) etc.

Principala cale pentru creşterea producţiei industriale şi nu numai este sporirea continuă a investiţiilor productive şi mai ales folosirea judicioasă a celor alocate prin bugetul de stat, a fondurilor alocate de organizaţiile financiare internaţionale, a investiţiilor efectuate de persoanele juridice şi fizice din sectorul privat şi realizarea pe această bază în anul 2004 a unei creşteri de cel puţin 13% a formării brute de capital fix.

Totodată, o posibilitate importantă pentru accelerarea creşterii economice revine utilizării fondurilor alocate pentru ţara noastră de către Uniunea Europeană. Ele sunt substanţiale şi vor creşte şi mai mult după aderarea la Uniunea Europeană.

În perioada 2002-2006, Uniunea Europeană alocă anual pentru România următoarele fonduri:

• 250 milioane euro prin programul PHARE, în sprijinul construcţiei instituţionale în toate domeniile acquisului comunitar;
• 151 milioane euro prin programul SAPARD pentru sprijinirea rezolvării prioritare specifice legate de agricultură şi dezvoltare rurală;
• 208-270 milioane euro prin programul ISPA pentru investiţii în domeniile mediului înconjurător şi al transporturilor.

În cei şase ani la care se referă aceste programe, România are posibilitatea să atragă 3,6-4,0 miliarde de euro. Condiţia principală pentru obţinerea acestor fonduri constă în buna pregătire a proiectelor pentru aceste lucrări de investiţii şi obiective, susţinerea lor competentă în cadrul licitaţiilor, gospodărirea corectă a fondurilor şi urmărirea executării în termen a lucrărilor.

Din păcate, până în prezent, gradul de atragere a acestor fonduri este încă modest datorită întârzierilor în elaborarea proiectelor, asigurării insuficiente din fondurile unităţilor beneficiare, respectiv de la buget a cotei de contribuţie la aceste proiecte, duratei prea mari cerută de îndeplinirea formelor birocratice pentru obţinerea finanţării sau insuficientei publicităţi şi îndrumări a solicitantului.

Astfel, este semnificativ şi provoacă îngrijorare faptul că, din cele 151 milioane euro alocate pentru acest an în cadrul programului SAPARD, în primele două luni şi jumătate au fost absorbite numai 5%.

Pe lângă aceste greutăţi datorate şi insuficientei noastre experienţe în acest domeniu, în ultima vreme au apărut unele contestaţii şi polemici legate de elaborarea, verificarea şi licitaţiile pentru proiectele privind îndeosebi obiectivele finanţate prin programul SAPARD. Evident, este necesară verificarea operativă şi responsabilă a tuturor sesizărilor privind nerespectarea prevederilor legale în acet domeniu.

Este totuşi lamentabilă situaţia creată în unele cazuri de contestare a unor proiecte pe principiul "să moară şi capra vecinului", în loc să se militeze pentru concentrarea eforturilor tuturor în direcţia atragerii unui volum cât mai mare de fonduri din cele oferite de Uniunea Europeană şi mai ales de utilizare corectă a acestora, urmărindu-se realizarea în termen a obictivelor.

Cred că în această privinţă deputaţii în cadrul circumscripţiilor lor electorale, indiferent de culoarea lor politică, pot aduce o contribuţie benefică şi responsabilă pentru urmărirea modului în care se desfăşoară aceste acţiuni şi pentru respectarea cadrului legal, precum şi pentru prevenirea unor eventuale nereguli în măsură să conducă la întârzierea atragerii fondurilor alocate de Uniunea Europeană şi chiar la pierderea lor.

Totodată, cred că ministerele şi agenţiile guvernamentale de resort ar trebui să definească cu precizie cazurile de incompatibilitate în derularea acţiunilor privind accesarea fondurilor alocate de Uniunea Europeană, în scopul prevenirii unor conflicte de interese şi a întârzierii derulării şi finalizării acţiunilor.

În scopul asigurării unei absorbţii cât mai echitabile pe judeţe a fondurilor alocate de Uniunea Europeană, este necesar ca autorităţile publice să acorde o atenţie sporită analizării modului în care se derulează acţiunile prevăzute pe baza programelor PHARE, SAPARD, ISPA şi să depisteze pe această bază problemele cu care se confruntă comunităţile locale, precum şi măsurile necesare pentru obţinerea unor fonduri sporite.