Parliamentary debates

Domnul Emil Grigore Rădulescu:

În ultima perioadă de timp, sectorul privat din România s-a transformat în cel mai mare generator de şomeri. La nivelul întregii ţări, în mai mult de jumătate din judeţe, şomajul a crescut în februarie, comparativ cu ianuarie. O analiză a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că aceste majorări ale numărului persoanelor fără serviciu sunt determinate de: "disponibilizări colective şi curente de personal, dar şi de înscrierile în şomaj pentru solicitarea adeverinţei necesare la obţinerea venitului minim garantat".

Nivelul cel mai mare de şomeri se află în Hunedoara (13,4%), iar cel mai mic în Bihor (7%). În ţară, 11 judeţe au o rată a şomajului peste 10%: Hunedoara, Galaţi, Olt, Ialomiţa, Caraş-Severin, Vaslui, Botoşani, Teleorman, Mehedinţi, Braşov şi Prahova. Aceste judeţe sunt caracterizate fie de activităţi preponderent agricole, afectate de şomaj în lunile de iarnă, fie de restructurări ale diverselor sectoare de activitate. Sud-vestul şi nord-estul ţării sunt afectate de cea mai mare rată a şomajului, la polul opus aflându-se zona de nord-vest.

În februarie, au intrat în evidenţa ANOFM 118.793 persoane, din care 77.166 sunt "înscrieri noi" (32.584 şi-au pierdut locul de muncă, 5.120 sunt proaspăt absolvenţi, iar peste. 32.000 sunt şomeri neindemnizaţi), iar 41.627 sunt "reactualizări" de cereri de locuri de muncă şi "reactivări" de drepturi.

Cea mai mare parte a şomerilor o reprezintă persoanele cu studii primare, gimnaziale şi profesionale (75%), 20,8% cu studii medii, iar circa 4% cu studii superioare. În rândul tinerilor, şomajul se situează la 20,3%.

Se constată că sectorul privat a fost cel care a "furnizat" cel mai mare număr de şomeri. Per total, din cei 701.431 de oameni fără serviciu, 401.836 provin din sectorul privat. Cei mai mulţi disponibilizaţi sunt constructori şi montatori de structuri metalice, muncitori necalificaţi din industria prelucrătoare şi mecanici, montatori şi reparatori de maşini agricole industriale.

Pentru cei peste 700.000 de şomeri, statul cheltuieşte mai mult de 2.500 de miliarde de lei din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Analiza efectuată de ANOFM arată că, în loc să fie principalul generator de locuri de muncă, sectorul privat a ajuns să fie generator de şomeri, în condiţiile în care mai bine de jumătate dintre cei fără serviciu provin de la firmele particulare. Mai mult, nici privatizarea unor mari societăţi nu a rezolvat problema şomajului, ci dimpotrivă. În judeţele unde s-au vîndut unele unităţi importante, cu ani în urmă chiar, nu numai că şomajul nu a scăzut după privatizare, dar nici după o lungă perioadă de timp lucrurile nu s-au redresat şi nu s-au creat noi posturi.

Galaţiul este un exemplu în acest sens. La mai bine de 2 ani de la vânzarea Sidexului, rata şomajului este în continuă creştere.

Motivele pentru care sectorul privat a ajuns să disponibilizeze personal, în loc să fie creator de forţă de muncă, au fost punctate în repetate rânduri de către oamenii de afaceri. Una dintre cauze o constituie fiscalitatea, care anulează orice urmă de profit pentru societăţile mici şi mijlocii şi nu le dă posibilitatea de a se mai extinde. Apoi, fiscalitatea aplicată mâinii de lucru este restrictivă. La fiecare salariu plătit unui angajat, o sumă aproape egală ajunge la stat sub formă de taxe şi impozite.

Consiliul Investitorilor Străini a atras atenţia că: "Anumite clauze din Codul Muncii sunt restrictive şi neadecvate principiilor economiei de piaţă".

Toate aceste probleme trebuie să fie analizate, clarificate şi rezolvate de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.