Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Tot din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Mircia Giurgiu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Copiii merită în continuare să fie sprijiniţi."

Este vorba de programul "Laptele şi cornul", care, în urmă cu vreo cinci ani, a fost adoptat şi acum am înţeles că se încearcă scoaterea lui de pe masa elevilor.

Chiar dacă din toamna acestui an, copiii vor primi la şcoală fructe (este un program al Comisiei Europene) totuşi, trebuie să rămână şi laptele şi cornul, iar un studiu recent arată că majoritatea copiilor sunt în suferinţă; e vorba de lipsă de calciu şi alte suplimente nutritive. De asemenea, este nevoie de acele alimente pentru copiii ai căror părinţi nu pot să le asigure o hrană normală, o hrană sănătoasă.

Noi, în mandatul trecut, am aprobat o lege privind alimentaţia sănătoasă în şcoli (foarte mulţi colegi din această sală au fost semnatari); iată, îşi face efectele, dar este nevoie în continuare de susţinerea copiilor în şcoli, în grădiniţe, pentru a putea avea o alimentaţie sănătoasă, iar laptele şi cornul trebuie să rămână în continuare alături de fructele care vor fi acordate printr-un program al Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

(declaraţie politică consemnată in extenso, conform materialului depus la secretariatul de şedinţă.)

"Sănătatea copiilor mai reprezintă o preocupare pentru noi?"

Conform studiului MAMMI (Măsurarea Aportului de Macro şi Micronutrienţi la copiii preşcolari) efectuat în 2008 au rezultat:

• 93% dintre copiii din România au fost identificaţi cu deficienţe de calciu şi de vitamina D;
• calciul din alimentaţia a 9 din 10 copii cu vârsta între 3 şi 7 ani este sub aportul standard recomandat, de 800 mg pe zi;
• la fel de critic stau lucrurile şi în cazul aportului de vitamina D, rezultatele arătând faptul că 99,7 % dintre copii au deficienţe şi la acest nutrient. Aportul mediu de vitamina D reprezintă, conform constatărilor studiului, doar un sfert din doza zilnică recomandată, de 200 UI pe zi;
• scheletul unui copil se reînnoieşte în proporţie de până la 100% într-un an, comparativ cu doar 10% la adulţi. Dacă în acest proces de reînnoire nu se aduce un aport adecvat de calciu/vitamina D care să alimenteze continuu formarea osoasă, pot să apară consecinţe pe termen lung;
• iaurtul este consumat doar în proporţie de 10%, cu toate că acesta conţine o formă de calciu care este mai uşor de asimilat de organism;
• deşi lactatele sunt recomandate a se consuma zilnic, laptele se consumă de 2-3 ori pe săptămână de 51% dintre copii, iaurtul de 74%, iar brânza de 66% dintre copii;
• un procent redus dintre copiii din studiu consumă zilnic categoriile principale de alimente. Astfel, doar 16% consumă legume, 18% fructe şi 15% carne, respectiv 27% lapte, în timp ce mezelurile sunt consumate aproape zilnic de 23% dintre aceştia.

Studiul de Măsurare a Aportului de Macro şi Micronutrienţi la copiii preşcolari a fost realizat sub coordonarea profesorului doctor Andrei Achimaş, prorector al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj Napoca, şi cu sprijinul Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, al Societăţii Române de Nutriţie, al Societăţii Române de Pediatrie şi al Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Dr. Alfred Russescu".

Obiectivul principal urmărit a fost acela de a înregistra, pe parcursul a 7 zile consecutive, aportul alimentar integral, în condiţiile menţinerii alimentaţiei obişnuite, la copiii între 3-7 ani, din România. Studiul s-a desfăşurat în mediul urban, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional şi regional, de 394 de repondenţi (persoane responsabile cu alimentaţia copilului).

Având în vedere toate aceste date alarmante, întreb: ce vom face de acum înainte pentru ca viitorul copiilor noştri să nu fie unul dominat de imaginea unei persoane cu probleme grave de sănătate?

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.